ACTIVENEWS prezintă biografia controversatului deputat Silviu Vexler!

Numeroși reprezentanți onești ai micii comunități evreiești din România, care, deși numără doar 2500 de membri, are un reprezentant oneros în Camera Deputaților, și-au exprimat în spațiul online nemulțumirea față de reacția violentă a deputatului lor, Silviu Vexler, față de valorile României, afirmând în acest context că gestul lui incalificabil, de a rupe portretele Marilor Români, de la Eminescu la Iorga, în plenul Parlamentului, pus în cârca evreilor, îl transformă pe acesta în cel mai mare antisemit din România, ca generator și stimulator al unui fenomen aproape inexistent în spațiul românesc, atunci când nu e inventat de Institutul ”Elie Wiesel”.

Acest fapt era evidențiat și de adevăratul reprezentat al evreilor din România, regretatul Aurel Vainer, care afirma în urma unui raport incendiar despre „antisemitismul românesc” al politrucului comunist Alexandru Florian de la institutul cu pricina, că inflamează în mod artificial societatea românească absolut tolerantă cu evreii exprimându-și uimirea că „sondajul” și „raportul” respectiv au fost realizate fără nici cea mai banală și obligatorie consultare a evreilor din România.

Deși a devenit o vedetă națională ceva mai iubită de-acum și decât Patapievici după ce a scris că se urinează pe români și că Eminescu e un cadavru din debara, puțină lume știe cine este acest personaj cu aere de komisar bolșevic, deputatul Federației Comunităților Evreiești din România Silviu Vexler, urmașul ideologic al lui Silviu Brucan.

Dacă studiem CV-ul lui de pe site-ul Camerei Deputaților vedem cât de subțire este biografia academică a celui care ar trebui să reprezinte bogata tradiție spirituală a evreilor din România: un biet absolvent de jurnalism la universitatea particulară Hyperion, fără master sau doctorat în domeniu, ceea ce, desigur, ar fi fost destul de special, ca fost fotograf de cluburi, activitatea sa profesională înainte de a ajunge deputat.

Chiar dacă arată îmbătrânit în rele, Silviu Vexler are doar 37 de ani. El a fost omagiat public de celebra Maia Morgenstern chiar zilele trecute, fiind născut pe 08.12.1988 în frumos oraș moldav Roman. De ziua lui, Senatul i-a oferit respingerea contestație președintelui Nicușor Dan față de „Legea Vexler”.

Dincolo de aceste aspecte, din CV-ul lui din care lipsesc alte studii și specializari mai aflăm doar că în 2020, când a devenit președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, înainte de moartea lui Aurel Vainer, a fost recompensat de Klaus Iohannis și Ludovic Orban, pentru meritele necunoscute ale tânărului de 32 de ani, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

Din biografia publică mai aflăm că la data de 22.08.2017 Vexler Silviu (28 ani) își unește destinul cu Brenda Eugenia (43 ani), în prezent actriță la Teatrul Evreiesc fondat de Radu Gyr, originară din Serbia, care deține numeroase proprietăți la sud de Dunăre, potrivit Declarației de Avere a deputatului. În ciuda vârstei mai înaintate a soției, cu o diferența de 15 ani dintre ei, cei doi au împreună două gemene, potrivit presei locale romașcane.

Părinții lui din Roman sunt inginerul Richard Vexler, angajat ca inspector la Primăria Roman, și Silvia Vexler, fostă bibliotecară la Colegiul tehnic „Petru Poni”, fiica unui medic stomatolog evreu din oraș. FOTO:

După despărțirea de mama lui naturală, Richard Vexler s-a căsătorit cu Mioara Cazoni, fostă șef Serviciu Investiții și Lucrări Publice în Primăria Roman. Potrivit profilului ei de Facebook, Mioara Cazoni, mama vitregă a lui Silviu Vexler, îl apreciază adeseori pe preotul-vedetă Constantin Necula.

Cel mai interesant pare să fie bunicul lui Silviu Vexler, cel care practic l-a propulsat în pozițiile actuale.

Purtătorul unui autentic prenume românesc, bunicul lui Vexler se numește Iancu Wexler (cu W) și a fost pe lângă președintele comunității evreiești din Roman și un respectat profesor de… Română! Soția sa, Eva, bunica lui Vexler Jr., a decedat la 28.11.2005.

Desigur că suntem curioși dacă mama sa, bibliotecară, și bunicul său nonagenar, profesor de Limba și Literatura Română, sunt de acord cu uciderea în efigie a marilor valori ale Istoriei și Culturii Române, după cum a ajuns nepotul lor neobrăzat să execute în plenul Parlamentului României. Așteptăm încă, ca și aceștia, ca oameni de cultură și formație românească, la fel ca comunitatea evreiască din România, să condamne gestul revoltător al fiului și nepoțelului împins de la spate și să ceară scuze românilor pentru acest afront mizerabil la adresa neamului care i-a primit și i-a crescut la sânul său.

Iată și un panegiric din presa locală despre personalitatea lui Iancu Wexler, cu mult mai importantă decât a nepotului blasfemiator:

Iancu Wexler, președintele Comunității Evreilor din Roman, nouă decenii de viață 

Autor Monitorul de Neamt / 2023

■ a fost felicitat de autoritățile locale ■ fost profesor de Limba română, Iancu Wexler este autorul unei monografii despre evreii orașului ■ în Roman, mai trăiesc 24 de persoane din comunitatea evreiască ■

„Una dintre cele mai proeminente figuri de intelectual romașcan este cea a profesorului Iancu Wexler, cel care conduce destinele Comunității Evreiești de la Revoluție și până în prezent. Luni, 20 martie,  acesta a împlinit venerabila vârstă de 90 de ani. Reprezentanții autorităților locale l-au vizitat și felicitat pentru întreaga sa activitate. Destinul său profesional și uman este legat de urbea mușatină în care s-a născut, la 20 martie 1933.

Absolvent al Școlii Primare Evreiești, Iancu Wexler a urmat Liceul „Roman-Vodă” și cursurile Facultății de filologie a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, promoția 1957. Reîntors în orașul natal, a predat 39 de ani Limba și literatura română. Autor al lucrării monografice „Evreii romașcani” (2018), profesorul Wexler a avut o consistentă contribuție la buna conviețuire a acestei minorități cu populația majoritară.

Conform datelor oferite de profesorul Wexler, evreii s-au stabilit în Moldova în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. În monografia amintită, autorul a subliniat evoluția și involuția comunității evreiești din Roman, trecând în revistă dramele din timpul exterminării lor, în lagărele naziste. A fost unul dintre cei care au apreciat activitatea Vioricăi Agarici, președinta Crucii Roșii din Roman.

Eroina, pe 3 iulie 1941, a oprit în Gara Roman „Trenul morții”, oferind îngrijire evreilor transportați de la Iași spre sudul țării. Alături de primărie, comunitatea a sprijinit amplasarea pe peronul gării a bustului Vioricăi Agarici. De la Iancu Wexler se cunosc și condițiile în care în timpul regimului comunist tot mai mulți evrei au emigrat în Israel.

„Încetul cu încetul, evreii romașcani vor dispărea cu toții, va rămâne doar amintirea lor, mai cu seamă contribuția la dezvoltarea orașului și amintirea bunei conviețuiri cu populația majoritară și cu celelalte minorități etnice”, spunea în lucrarea amintită, venerabilul dascăl. În Roman mai sunt în evidență, astăzi, doar 24 de evrei, ultima naștere înregistrată fiind a celor două gemene ale deputatului Silviu Wexler, născute în urmă cu 2 ani. Cel de al doilea fiu, Richard Wexler, este inginer la Primăria Roman. Tot în acest municipiu mai lucrează medicii Herman și o farmacistă.

Activitatea profesorului Wexler în slujba comunității este apreciată și prin preocupările de a asigura protecție socială pentru evreii bătrâni, bolnavi și cu venituri mici. Fiul său, Silviu Wexler, este președintele Comunități Evreiești din România și deputat, fiind căsătorit cu o actriță. (Erori biografie ale publicației locale – Richard este fiul lui și Silviu nepotul – n.n.)

Iancu Wexler s-a remarcat și prin eforturile de renovare a Sinagogii Leipziger (monument architectonic), singura rămasă în Roman, din cele trei existente, la un moment dat. La 1900, trăiau 6.432 evrei (39,4%), iar în 1945 un număr de 7.900.

În ciuda vârstei înaintate, Iancu Wexler are încă o participare activă în organizarea manifestărilor locale, care evidențiază viața culturală a Romanului. Merge zilnic la sediul Comunității Evreiești, de pe strada Sucedava. În lucrarea amintită, se precizează că, în 1906, cu prilejul Expoziției Jubiliare Naționale , evreii din Roman au fost premiați pentru producerea, comercializarea și industrializarea diferitelor produse agricole.

Iancu Gros a fost distins, atunci, cu titlul de Cavaler al Ordinului „Steaua României” și „Meritul Comercial”, clasa I. Evreii romașcani au contribuit la dezvoltarea industriei locale, întemeind ateliere, fabrici, din care se menționeză: atelier de tăbăcărie – Maiersohn, turnătoria Ferometal Davidovici, Moara Comercială Moldova Rohrlich.

Mai erau Fabrica de uleiuri vegetale Grunberg, Fabrica de bomboane și marmeladă Ghelberg, Fabrica de piele și talpă Rozenberg, Fabrica de săpun Luceafărul Margulius, Fabrica de articole turnate și presate Leul – Saider, Fabrica de articole din sârmă Vulturul – Leibovici, Fabrica de articole din tablă Fierul – Kendler, Fabrica de articole din sârmă Gloria – Rosen, Fabrica de teracotă  Blecher, etc.

În anul 1926, președinte al Sfatului Negustoresc al orașului era Solomon Singer. În 1927, Secția industrială a Camerei de Comerț și Industrie locală avea în componență pe S. Aizic, I. Bring și J. Goldenberg. În 1937, industriașul Bernhard Rohrlich a fost ales drept unul dintre vicepreședinții naționali ai Secției Industriale a Camerei de Comerț și Industrie. Din obștea evreilor romașcani s-au ridicat, arată Iancu Wexler, numeroase personalități.

Între ele pedagogul Suchard Rivenzon, profesorul Zicman Feider, ajuns professor universitar la Iași, ziariștii B. Brănișteanu, Brunea Fox, cineastul Jean Mihail, actorul Sandu Sticlaru, regizorul Hero Lupescu, compozitorul Richard Stein, artistul plastic Sandu Darie (Haymovici) ajuns în Cuba, arhitectul Marcel Locăr, scriitorii Max Blecher (Cetățean de onoare al Romanului), Haralamb Zincă, Solo Har Herescu (Israel), traducătoarea Antoaneta Ralian, doctorul Iosef Fux (București și Israel), esteticianul Andrei Strihan (București și Israel) și mulți alții.” (Monitorul de Neamț / Text și Foto) 

sursă: activenews.ro