Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Discursul lui Vladimir Putin din această dimineață provoacă seism pe toată planetă, mai ales că vine într-un moment special: de Ziua Internațională a Păcii – ce ironie! – și în timpul Adunării Generale a ONU, puțin înaintea discursului președintelui SUA, Joe Biden. Deghizat abil într-un așa-zis mesaj către poporul rus, discursul lui Putin e îndreptat, de fapt, către occidentali dar, mai ales, către ucraineni, care află în premieră o informație cel puțin incomodă, cu efecte destul de greu de cuantificat.
Ce a spus Putin:
”Ce vreau să spun public astăzi pentru prima dată. Deja după începerea operațiunii militare speciale, inclusiv a negocierilor de la Istanbul, reprezentanții Kievului au reacționat foarte pozitiv la propunerile noastre, iar aceste propuneri au vizat în primul rând asigurarea securității Rusiei și a intereselor noastre. Dar evident că soluția pașnică nu a fost pe placul Occidentului, prin urmare, după ce s-a ajuns la anumite compromisuri, Kievului i s-a dat de fapt ordin direct de a rupe toate acordurile. Ucraina a început să fie dotată cu arme și mai mult. Regimul de la Kiev a lansat noi bande de mercenari și naționaliști străini, unități militare antrenate la standardele NATO și sub comanda de facto a consilierilor occidentali. Concomitent, în cel mai dur mod, a fost întărit pe întreg teritoriul Ucrainei regimul de represiune împotriva propriilor cetățeni, care a fost instituit imediat după lovitura de stat armată din 2014. Politica de intimidare, teroare și violență capătă din ce în ce mai multe forme de masă, teribile şi barbare”.
Mai pe scurt, Putin își asumă o dezvăluire legată de o situație vehiculată după celebrele runde de negocieri din primăvară, de la Istanbul, cînd păreau să mijească speranțele pentru un acord de pace, care să stipuleze între altele neutralitatea și statutul non-nuclear al Ucrainei, precum și garanții de securitate pentru ea. Se vorbea că tot ce mai trebuie era o întîlnire directă Putin-Zelenski, foarte realizabilă, conform retoricii oficiale. Nu a fost să fie, pînă la urmă. Ulterior, Putin declara public că partea ucraineană ar fi respins acordurile încheiate și că discuțiile de pace ajunseseră într-o fundătură.
Azi, în premieră, el adaugă, însă, un element: nu ucrainenii și Zelenski puseseră capăt înțelegerilor, ci marile cancelarii occidentale.
Nu știm dacă Putin spune adevărul, liderul de la Kremlin trebuie luat permanent cu rezerve.
Problema nu e, însă, dacă spusele lui Putin sunt adevărate, ci în ce măsură ele vor fi crezute sau nu de poporul ucrainean.
Președintele rus a strecurat azi un șarpe veninos în sufletele ucrainenilor, care ar putea fi tentați să creadă că tot războiul nimicitor care le-a devastat viețile de 7 luni încoace se putea termina rapid într-un mod relativ convenabil – din moment ce administrația Zelenski agrease inițial propunerile! – dar s-au opus SUA și Europa.
Au trecut opt decenii de la momentul Yalta și mulți români le poartă și azi pică lui Churchill și Roosevelt pentru că ar fi vîndut, zice-se, România rușilor pe un șervețel de hîrtie.
Cum vor gîndi, oare, ucrainenii aflînd azi că ar fi existat soluții pentru ca țara lor să nu fie sfîrtecată și semenii lor uciși, răniți, torturați?
E, poate, cea mai incomodă și mai grea întrebare de după invazie.
Ar fi bine ca Zelenski și occidentul să ofere dezmințiri plauzibile, altfel șarpele îndoielii își va începe munca, iar efectele asupra moralului colectiv sunt greu de estimat în acest moment. sursă: inpolitics.ro
