Autor: Adrian Lambru
La mai puțin de o săptămână de alegrile legistlative din Germania, situația partidelor este una agitată, plină de strategii și de răsturnări de situție. În urma alegerilor de duminică, Germania va avea un nou cancelar, Angela Merkel anunțând că nu se va mai implica.
Uniunea Creștin-Democrată (CDU) ar fi declarat în urmă cu ceva timp că Olaf Scholz, candidatul social-democrat, ar intenționa să facă echipă cu „extremiștii socialiști”, fapt ce ar amenința securitatea țării.
La un miting de campanie desfășurat recent, cancelarul candidatului CDU a declarat că o coaliție dintre Verzi și Partidul Socialist de Stânga (SPD) „va slăbi armata, deoarece partidul de stânga se opune desfășurării de trupe străine și va împiedica armata să cumpere arme cu drone”.
O coaliție între SPD și Verzi „nu își poate asuma responsabilitățile, chiar și în materie de politică externă”, a avertizat cancelarul candidatului CDU. „Este un risc de securitate. “
Markus Söder, lider al partidului Uniunea Social-Creștină (CDU) acuză stânga politică că nu se distanțează de comunistul est-german. Ca răspuns, co-președinții SPD au declarat că CDU desfășoară o „campanie de răspânire a fricii prin informații eronate despre SPD” încă din „anii ’90”. “Și în mod clar asta nu a funcționat până acum” – a adăugat unul dintre ei.
Dificultățile prin care trece CDU
Agitația din CDU este de înțeles: cele mai recente sondaje au poziționat SPD cu un avans de cinci puncte: 26% , împotriva a 21% pentru CDU și la 16% pentru Verzi.
Aceste numere reprezintă o răsturnare bruscă de situație, având în vedere că sondajele poziționau SPD la doar 15% în luna mai, iar Verzii la 26%.
Strategia CDU de a schimba această tendință a opiniei publice este de a pune presiune pe partenerii săi de coaliție obișnuiți. Friedrich Merz, un fost rival pe care Laschet, liderul CDU, l-a inclus în echipa sa principală de campanie, a cerut Partidului Democrat Liber (FDP) să excludă o coaliție cu SPD și Verzii.
Liderul FDP, Christian Lindner, a spus că manifestul partidului său este mai apropiat de cel al CDU decât de cel al SPD și al Verzilor. „În acest moment, o ofertă atractivă din partea domnului Scholz ar fi o surpriză” – a spus Lindner.
Problematica coaliției de guvernare
Într-o cursă atât de strânsă, în care pare puțin probabil ca două partide să aibă suficient pentru a forma un guvern, speculațiile coaliției au devenit ele însele o problemă electorală. Deși preferă să nu divulge astfel de detalii până după alegeri, liderii de partid ar da deja anumite indicii despre opțiunile lor.
Partidul de stânga ar fi dat semne că ar putea retrage unele cerințe în negocierile pentru prima șansă în guvern: principalul candidat socialist Dietmar Bartsch a declarat că, dacă o potențială Coaliția SPD-Verzii-Stânga va avea majoritate după alegeri, el ar fi „gata să negocieze orice”. Acest lucru ar însemna, probabil, compromisuri cu privire la planurile stângii de a înlocui NATO cu o alianță de securitate care include Rusia.
Dar o astfel de coaliție ar fi fără precedent și puțini observatori politici s-ar aștepta ca SPD să se deplaseze în acea direcție, o alianță prin lansarea partidului pro-business, adică FDP.
Un sondaj cu probleme
Cu doar câteva luni înainte de ultimele alegeri din 2017, candidatul SPD Martin Schulz era pe un val ascendent de popularitate în sondaje. Însă, CDU-ul Angelei Merkel a câștigat detașat atunci cu 32,7%, SPD obținând doar 20,2%.
Acest lucru, împreună cu lecțiile învățate din sondajele dinaintea alegerilor prezidențiale din 2016 din SUA, au scăzut încrederea multor experți în sondajele de opinie. Thomas Wind, fondatorul Institutului pentru Comunicarea Grupului Țintă (IfZ), a declarat că uneori, sociologii care se ocupă cu sondaje ar întâmpina dificultăți în realizarea anumitor date demografice.
De asemenea, „alegătorii indecisi sunt adesea lăsați în afara rezultatelor publicate. Indecișii sunt o problemă pentru noi, deoarece pot reprezenta 20% sau mai mult dintre cei chestionați” – a spus Wind.
Dar ce se va întâmpla cu votul prin poștă care este în plină desfășurare? Până la 50% din electorat susține că va opta pentru un vot prin poștă, în mare parte din cauza pandemiei COVID.
sursă info: thepressfree.com
