De azi dimineață, subiectul nr.1 în presă e aducerea ucigașului drogat de la 2 Mai la audierile procurorilor, încadrat de o duzină de gealați SIAS de parcă ar fi cel puțin Hannibal Lecter, plus o cohortă de ziariști. Aproape te întrebi dacă nu e o mega-diversiune menită să acopere adevărata apocalipsă pentru România, schițată miercuri seara de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la Digi24.ro. Un interviu care ne dă fiori atît prin ce a spus ministrul explicit, ci mai ales prin ce a sugerat indirect. Oricum, un viitor negru în condițiile în care marea reformă a guvernului se amînă permanent, dar finalul jocului e aproape: 31 decembrie. Un interviu care deschide teren larg și ipotezei că ministrul Finanțelor e pe picior de demisie.
Miercuri seara, ministrul Boloș a recunoscut onest o serie de neîmpliniri sau, mai direct spus, a cam dat de înțeles că batem pasul pe loc. Și a aruncat bomba atomică, fluturînd eventualitatea ajungerii României la mîna FMI, ceea ce, în termeni economici, ar echivala, mai în glumă, mai în serios cu intrarea rușilor peste noi.
După discuțiile la Bruxelles cu Celine Gauer, oficialul european care gestionează banii din PNRR, ministrul a recunoscut că aceasta le-a dat cu propunerile în cap:
”A spus că planul nostru de măsuri fiscal-bugetare trebuie să fie mult mai dur, să fie mult mai consistent. Angajamentele noastre față de CE, din perspectiva reformei privind impozitele și taxele în jalonul pe care îl avem în cererea de plată numărul 4 sunt lucruri mult mai complicate decât ce avem noi în planul de măsuri fiscal-bugetare. Și aici trebuie să fim foarte atenți, pentru că ce scrie ca angajament, în PNRR, influențează destul de consistent mediul de afaceri și populația”.
La Bruxelles nu se discută povești, ”ci se discută raportat la angajamentul asumat, până la nivel de virgulă. De aceea, noi trebuie să ne respectăm aceste angajamente, iar pe fiscalitate ne-am luat niște angajamente destul de serioase. Noi avem un plan de măsuri fiscal-bugetare care, sigur, este o primă etapă pentru ceea ce înseamnă modificările viitoare în reforma de impozite și taxe. Noi am încercat să protejăm populația și mediul de afaceri, încât să reușim să ne reechilibrăm bugetar” mai spune Boloș.
Întrebat dacă România riscă să piardă bani europeni din cauza incapacității reformei pensiilor speciale care trebuia să fie finalizată pînă la 1 ianuarie anul acesta, Boloș a recunoscut că
”Toată lumea știe că suntem întârziați cu această reformă, dar nu este o reformă ușoară pentru Guvernul României. Stagiul de cotizare este o nucă tare în discuția cu CE, pentru că este nefiresc să ai ultima lună de salariu în calcul pentru stabilirea viitoarei pensii. Baza de calcul trebuie mult extinsă pe o perioadă. Solicitarea Comisiei a fost de 10 ani. Adică un stagiu de cotizare mai consistent, care să genereze o pensie și un drept la pensie pe care îl au beneficiarii din sistemul public de pensii. Și vârsta de pensionare este un subiect de discuție”.
”Comisia are posibilitatea ca să ne taie aproximativ 1,4 miliarde de euro, ceea ce este foarte mult pentru nevoile de finanțare pe care le avem și pentru proiectele de investiții pe care le-am pornit. Avem acum peste 3.991 de contracte de finanțare, cu angajamente de plată, cu perioadele de execuție, și avem valori ale contractelor de 28 de miliarde. Deci, pentru noi este foarte greu să avem jaloane de acest fel și să nu primim banii de la Comisie. Este un jalon care poate să determine Comisia să ia măsura suspendării în primă etapă, și dacă nu aducem jalonul la zi, putem să pierdem banii. Cererea de plată numărul 3 se depune după ce avem validată cererea de modificare a PNRR-ului. Să nu uităm că avem PNRR-ul, în momentul de față trimis pentru modificare. Pasul următor va fi depunerea cererii de plată nr.3. Colegii mei ascultă de CE, care e mai dură decât un ministru de Finanțe. Dacă nu ar asculta, atunci consecința ar fi pierderea banilor. O reformă de o asemenea complexitate și intensitate nu este simplă pentru orice guvern, pentru oricine ar fi premier”.
”Peste tot în UE există aceste sisteme de pensii speciale și beneficii pe care le au anumite categorii de funcționari publici cu statut special, și e un moment de răscruce, pentru ca acest cuantum al pensiilor speciale să fie pus într-o normalitate, să nu avem pensii speciale de ordinul zecilor de mii de lei” a mai spus ministrul.
”Ar fi dramatic și dureros ca România să fie blocată de acest jalon, să nu-l poată rezolva, când în spate, în PNRR, sunt autostrăzile, sunt investițiile în calea ferată, în școli,spitale. Trebuie să avem o doză de normalitate și că trebuie să ne uităm la stagiul de cotizare, la perioada de timp pe care o luăm în calcul pentru calcularea pensiei. Dacă legea le dă dreptul, cine nu ar profita de un drept? Până la urmă vinovatul este cel care a făcut cadrul legal și a permis acest lucru”.
”Pentru mine nu este o poziție confortabilă, este o perioadă în care trebui să refuz foarte multe cheltuieli care se propun de către ordonatorii de credite. Mă uit la un pensionar care are o pensie amărâtă și trăiește de pe o zi pe alta. Mă uit la cei care câștigă puțin, și zilele trecute îmi spunea cineva, „uite cât aveți plafonul pentru care se acordă voucherele de vacanță, și gândiți-vă la sistemul privat, la mediul de afaceri, că 8.000 de lei net este o sumă care nu și-o poate permite foarte multă lume”, și a trebuit să plec capul în pământ de rușine. Acești 8.000 de lei net, pentru mediul de afaceri este o sumă trudită, care vine din munca pe care o depun”.
”Întotdeauna am conștiința banului. Și în coaliție am spus, mai în glumă, mai în serios că trebuie să ne uităm la bănuțul babei care cu multă trudă îl dă statului român, și noi, pe de cealaltă parte trebuie să fim foarte atenți și chibzuiți în folosirea acestor bani. Sunt momente în care pun în discuție aceste lucruri, pentru responsabilitatea folosirii banului public este una uriașă”.
”Dacă noi, la nivel intern, nu suntem în stare să gândim măsurile necesare ca să ieșim din acest impas, înseamnă că în următorul pas avem nevoie de asistență internațională, financiară” a mai spus Boloș, cu referire la FMI, după cum a completat intervievatorul, care a adăugat că Grecia a încercat să păcălească CE cu rapoarte falisifcate.
”…Și, uitați unde a ajuns. Eu nu fac astfel de lucruri, chiar dacă sunt dur uneori, și trebuie să spun adevărul, acela îl spun” a replicat ministrul.
Boloș nu a putut confirma creșterea salariului minim brut la 3.750 lei de la 1 ianuarie:
”Aștept momentul oficial pentru a fi anunțată. Suntem atenți la impactul pe care salariul minim îl are asupra economiei. Avem un impact bugetar consistent”.
El a explicat dificultatea reformei prin complexitatea ei:
”Să nu arunce lumea cu pietre în minister, dar avem reforma pensiilor generale, partea de salarizare unică și reforma sistemului de taxe. Cererea nr.4 este aferentă anului 2022. Nici la nivelul UE alte țări nu stau mai bine la PNRR, nu suntem codași. Sunt 5 țări care au depus cererea de plată nr.3 și mai sunt 7 care au depus cererea de plată nr.2”.
”Nu e simplu de urnit un asemenea uriaș. Avem al doilea cel mai complex PNRR după Italia. O cerere de plată avea vreo 4.000 de pagini. De la momentul aprobării, știam greutatea acestor reforme”.
”Perioada este foarte ciudată, pentru că atunci când implementezi asemenea reforme dure cu un an electoral în față sună a exercițiu aproape sinucigaș. Simplele facilități fiscale, pentru că nu le-am dat pe o anumită perioadă, beneficiarii au crezut că sunt ale lor pe veșnicie, le-au perceput ca rente viagere. Cei mai vehemenți sunt cei din construcții”.
Vorbind despre menținerea cotei unice, Boloș a precizat:
”Banca Mondială spune clar că sunt 3 scenarii. Prima este cota de impunere progresivă sau o singură cotă de TVA. Facilitățile fiscale fac ca această cotă de TVA să ajungă în mod real la 14,5%. Comisia spune să alegem din acestea 3 pe cea care să genereze sustenabilitate fiscal-bugetară pe termen lung. Nu e vorba de 21%. Dacă nu luăm măsurile acestea, am ajunge ca în situația din 2010. Vom avea 5% în continuare, 9% pentru alimente. „Scăparea” OUG (în presă n.n.) ne-a făcut foarte bine pentru că am văzut reacția populației și am putut corecta. Toată lumea vorbește despre măsuri dar nimeni nu vrea să le discute în detaliu. Sporurile nu sunt drepturi constituționale”.
Întrebat direct dacă a amenințat cu demisia, ministrul a confirmat:
”Da, am spus acest lucru. Ministrul de finanțe are o responsabilitate anume. A fost o discuție verbală. Am spus că dacă noi la nivel intern nu suntem în măsură să luăm aceste măsuri, atunci vom apela la ajutor extern, la FMI. În domeniul Finanțelor nu poți să te joci cu finanțele României. Chiar dacă sunt dur uneori, trebuie să spun adevărul. Am dorit să-mi dau demisia pentru că nu pot să avansez cu niciuna dintre măsurile discutate. Cu mare greutate Ministerul de Finanțe ține deficitul sub control.
Vreau să spun apăsat că simulările făcut de CE pentru noi nu arată deloc bine. Deficitul bugetar ajunge la cote alarmante, ne-au spus ce ne așteaptă, suspendarea fondurilor europene, toate, și din politica de coeziune și din PNRR.
Nu e o noutate. Să le suspende până intrăm în normalitate. Ticăie ceasul. Greu va fi partea de reforme, salarii, pensii”.
România nu e singura țară din UE cu deficit excesiv, dar, explică Boloș, noi suntem cei mai problematici:
”Acum sunt vreo 8-9 țări cu deficit excesiv, dar noi fiind din 2019 în această situație, avem riscul de a se lua măsuri împotriva noastră mai mare față de celelalte țări, suspendarea fondurilor. 2,34% am avut în iunie, 2,44% din PIB în iulie și 2,66% în august. Avem 43 de miliarde de lei pe care trebuie să-i acoperim, să asigurăm finanțarea deficitului bugetar.
Constatăm că există o diferență destul de consistentă între veniturile planificate și cele realizate. Dacă am avut 3,4 miliarde de lei această diferență de venituri, acum am ajuns la 1,2 miliarde de lei. Fără măsuri ajungem la 6,87% din PIB deficit. Îmi este frică de rectificare”.
Și un mesaj de final extrem de interesant din partea ministrului finanțist-preot:
„Eu am în spate o responsabilitate suplimentară față de ei și eu trebuie să decid între viața bisericească și cea de partid și, deocamdată, prefer biserica”.
Semn că, dacă reforma guvernului e încă departe, demisia lui Marcel Boloș e foarte aproape. (B.T.I.)
sursă: inpolitics.ro
