Alegerile din acest an au scos la vot peste 1,7 milioane de persoane în centrele urbane precum București, Iași, Timișoara, Cluj, Brașov sau Sibiu. Dintre acestea, aproape 15% au votat pe liste suplimentare, un indicator clar al migrației electorale și al participării active a celor care nu au domiciliul în localitatea în care s-au prezentat la urne. De la sectoarele Capitalei până la orașele din provincie, statistica scoate la iveală diferențe semnificative în comportamentul votanților.
La nivel național, județul Cluj a înregistrat cel mai mare procent de alegători prezenți pe listele suplimentare, cu un total de 77.347 de persoane, adică 22,5% din totalul votanților. Această cifră este cu atât mai surprinzătoare cu cât scrutinul a avut loc în perioada 1–4 mai, declarată vacanță prelungită, când mobilitatea populației era de așteptat să scadă. Dintre cei 345.087 de alegători care s-au prezentat la urne în județ, doar 265.042 au domiciliul în Cluj, restul fiind votanți care nu erau arondați la secțiile din județ. Aceste date ridică semne de întrebare serioase cu privire la mobilizarea neobișnuită și profilul celor peste 77.000 de alegători „rătăciți” care au votat în Cluj, contrar tendinței generale de plecări în vacanță.
La nivelul întregului București, s-au prezentat la urne 897.826 de persoane, dintre care 132.924 au votat pe liste suplimentare. Asta înseamnă că aproximativ 14,8% dintre alegători nu erau înregistrați la secțiile la care au votat, indicând o mobilitate electorală ridicată în Capitală. Procentul reflectă atât fluxurile interne dintre sectoare, cât și prezența masivă a studenților, navetiștilor sau a celor cu reședințe provizorii, mai ales în sectoare precum 6 (18,7%) și 1 (17,8%). Comparativ cu județul Cluj, unde 22,5% dintre votanți au fost pe liste suplimentare, Bucureștiul are o distribuție mai uniformă, dar cu valori semnificative care pot influența rezultatul alegerilor.
București – Sector 1
În Sectorul 1 al Capitalei, au votat în total 120.765 de persoane, dintre care 21.562 s-au prezentat pe liste suplimentare. Asta înseamnă că aproape 17,8% dintre votanți nu erau înregistrați în mod obișnuit aici.
București – Sector 2
Cu un total de 151.995 votanți, Sectorul 2 a avut 19.589 persoane pe liste suplimentare, adică aproximativ 12,9%. Deși procentul e mai scăzut decât în alte sectoare, numărul absolut rămâne relevant pentru dimensiunea electorală a zonei.
București – Sector 3
Cel mai populat sector din București, Sectorul 3, a înregistrat 187.754 de votanți, dintre care 26.392 au votat pe liste suplimentare. Procentul ajunge la 14%.
București – Sector 4
În Sectorul 4, au votat în total 141.948 de persoane, 18.539 fiind pe liste suplimentare. Procentul de 13% indică o prezență electorală suplimentară moderată, dar semnificativă în raport cu restul Capitalei.
București – Sector 5
Cu 112.305 votanți înregistrați, Sectorul 5 are cel mai mic număr de voturi suplimentare: 12.566. Asta înseamnă doar 11,2%.
București – Sector 6
Sectorul 6 s-a remarcat printr-un număr mare de alegători pe liste suplimentare, 34.276 din totalul de 183.059, ceea ce înseamnă 18,7%. Este cea mai ridicată proporție dintre toate sectoarele, posibil explicabilă prin densitatea mare de tineri și studenți din zonă.
Timișoara
În municipiul Timișoara, au votat 131.762 de persoane, dintre care 27.537 au fost înscrise pe liste suplimentare. Cu un procent de 20,9%, orașul reflectă clar caracterul său universitar și fluxul mare de persoane care locuiesc temporar aici.
Iași
În Iași, au fost 150.493 de votanți, iar 31.090 au votat pe liste suplimentare, adică 20,7% din total. Este unul dintre cele mai ridicate procente din țară, susținând ideea că orașul este un magnet electoral pentru studenți și rezidenți temporari.
Craiova
Municipiul Craiova a înregistrat 114.096 votanți, din care 12.067 pe liste suplimentare, reprezentând 10,6%.
Constanța
În orașul de la malul mării au votat 136.105 persoane, dintre care 17.448 pe liste suplimentare. Cu un procent de 12,8%.
Sibiu
Sibiul a înregistrat un total de 148.016 votanți, din care doar 12.613 pe liste suplimentare, ceea ce înseamnă 8,5%, cel mai mic procent dintre orașele analizate. Orașul pare să fi mobilizat în principal votanți locali.
Brașov
În municipiul Brașov, 133.219 persoane și-au exprimat opțiunea de vot, iar 21.808 dintre acestea au fost pe liste suplimentare. Procentul de 16,4%.
sursă: gazetadecluj.ro
