Autor: Cornel Nistorescu
„România onestă” a lui Nicușor Dan debutează cu băgatul capului în fotografiile cu Donald Trump și Ursula von der Leyen și cu detalieri semantice ale cuvîntului „compromis”. Începem cu zîmbre și cu gesturi de ochii lumii. Adică prost. Președintele, într-un superior stil de mototol, ne bagă în analize semantice și validează sensul pozitiv și democratic al cuvîntului „compromis”. Din înălțimile sale aeriene, președintele ne transmite că știe care sunt compromisurile bune și obligatorii și compromisurile politice altfel (nu zice rușinoase și nici reprobabile), făcute pentru acoperirea altor interese mizerabile, de afaceri, bune de cătușe, de funcții și nepotism. Pe cele din urmă, nu le iubește chiar dacă le tolerează. Pentru binele nostru și al democrației, se face că plouă. Pupat PSD, pupat USR, pupat Cioloș, pupat orice. Compromisuri plăcute lui și scîrboase nouă. Sunt necesare, folositoare, utile progresului și democrației. Adică ar fi niște „compromisuri constituționale”.
Cu această interpretare complexă, președintele ne anunță că ar trebui să o lăsăm baltă și cu intransigența morală și să ne întoarcem la ale noastre. Adică la România cu de toate, cum a fost și pînă acum. Cu progresiștii tineri lătrăi din cel mai iubit partid sau de la cel favorit (USR) plasați în posturi importante și dificile. Acestea presupun pricepere și coloană, nu protejații și amicii Franței plasați cît mai aproape de urechea prezidențială, cu prostanii de la partidele adverse ancorați în posturi de recompensă și odihnă. Cu „merge și așa!”
„România onestă” a lui Nicușor Dan se conturează a fi o Românie a mediocrității, a înțelegerilor pe sub masă, a neșcoliților, a incompetenților, a tupeiștilor, a hoților spilcuiți.
„România onestă” devine țara prostului de treabă și a hoțului cu tupeu.
„România onestă” nu iese din NATO și nici din UE. Părăsirea acestora n-a fost decît o glumă de speriat studenții și de păcălit alegătorii. Rămîne undeva la coadă. Merge tîrîș, slugarnic, la pupat mîna, la cerșit îngăduință și împrumutat bani, cu paparude politice în frunte, care să cînte și să joace pe același stil cu Dady și cu Macron, cu slugarnicul, dar și arogantul față de căței pe numele său Mark Rutte.
„România onestă” nu-i decît o și mai adîncă scufundare în mediocritate.
„România onestă” a fost doar un vis de campanie electorală, un parfum moral trecut pe la nasul fraierilor și naivilor, o minciună rostogolită zgomotos, o speranță, o lozincă de agățat în debara pînă la următoarea campanie sau pînă la un alt moment de mare cumpănă pentru România.
sursă: cotidianul.ro
