Autor: Marius Ghilezan
Într-un recent podcast, un guraliv profesor universitar, președinte al mai multor comisii de etică, a recunoscut că i-a trecut glonțul pe la ureche în timpul alegerilor din Franța. Prin votul dat extremismului de stânga, zice duiosul Haralambie, care n-a luptat la Harkov, dar iscălește doctorate despre război, omenirea a fost salvată.
De la succesul puterii votului poporului în Franța, o dilemă ne țiuie în urechi: extremismul de stânga e mai coșer decât extremismul de dreapta? Există două feluri de extremism? Extremismul lor și extremismul nostru? Cel bun și cel rău?
Mai există pe lume neghiobi ca noi, care își permit să aibă îndoieli. Gândirea a devenit un lux, o viață de caviar, un trai extrem de aristocratic, într-o lume ghiftuită de pizme cu arome de lohii doctrinare. Ura a devenit panaceul universal al dezechilibrelor psihice, încadrabile în dispensa societală (boala boierească): depresia. Așa că e loc de absorbție și pentru înspăimântătorul extremist de dreapta.
Citiți AICI articolul integral!
sursă: romanialibera.ro
