Autor: Dan Diaconu, trenduri.blogspot.com
Au trecut doar două zile de când am publicat un articol relevant despre miezul a ceea ce se întâmplă în Japonia și cum un mecanism care părea fără sfârșit se prăbușește cu repeziciune. Există numeroase cauze pe care le vom analiza acum, aprofundând cumva ceea ce am discutat în urmă cu două zile.
Ieri, obligațiunile japoneze pe 20 de ani au ajuns la un randament de 2,8%, iar cele pe 30 de ani la 3.334%. În articolul de alaltăieri mă îngrozeam observând cum obligațiunile pe 10 ani au ajuns la 1.71%. Povestea pe care-o spun randamentele pe 20 și 30 de ani este însă una cât se poate de relevantă. Faptul că randamentul aproape se dublează între scadența la 10 ani și cea la 30 de ani arată că investitorii cer o primă de risc mult mai mare pentru a-și bloca banii pe o perioadă atât de lungă. În contextul Japoniei, cu o datorie publică masivă (peste 250% din PIB) și cu o politică fiscală care continuă să fie expansionistă (programe mari de stimulare), această înclinație abruptă a curbei indică o îngrijorare serioasă a pieței cu privire la sustenabilitatea fiscală a țării pe termen lung.
Acestea ar fi însă concluziile seci ale unui economist care s-ar uita superficial peste cifrele brute. Pentru ca analiza să fie reală și utilă trebuie să punem treburile în context. Dar până la asta, să vă dau un exemplu scurt ca să înțelegeți de ce nu e bine să judeci la nivel de cifre seci.
În 2021 importurile de hidrocarburi rusești ale Germaniei reprezentau – în sume brute – aproximativ 20 miliarde de EUR. Suficient pentru ca imbecilul de Scholz să considere că Germania ar fi lovită doar marginal în cazul în care ar opri importurile de hidrocarburi rusești. Prostul nu înțelesese că acele hidrocarburi au un leverage imens, transformându-se direct în PIB-ul de aproape 4 trilioane EUR al Germaniei. Nemții au înțeles situația abia acum, când constată că de la tăierea gazului rusesc țara a trăit doar din rezervele pe care le avea, iar economia e aproape de colaps. Timp în care, pentru a compensa lipsa gazului ieftin, populația a dârdâit iarna în case, în timp ce vara s-a sufocat de căldură. Aproape ca noi pe vremea lui nea Nicu. Înțelegeți așadar de ce cifrele rupte de context conduc spre concluzii prostești.
Citiți articolul integral pe trenduri.blogspot.com!
Sursă: trenduri.blogspot.com
