În urmă cu aproape un an, Dănuț Lupu (57 de ani), fostul mijlocaș de la Dinamo și Rapid, a fost condamnat definitiv la 7 luni și 10 zile de închisoare cu executare pentru că a condus fără permis valabil.
Fostul fotbalist a primit sentința pe 2 octombrie, iar șase zile mai târziu s-a reîntors în România, fiind arestat și încătușat pe Otopeni și transportat la Penitenciarul Rahova. Acolo și-a executat pedeapsa timp de șase luni.
Într-un interviu acordat GSP.RO, Dănuț Lupu a vorbit pe larg despre toate problemele pe care le-a avut cu poliția, despre condițiile din pușcăriile din România și cine au fost oamenii care i-au fost aproape în toată această perioadă.
Dănuț Lupu: „Mi-am dat seama cam târziu că de obicei plăcerile în viață se mai și plătesc”
– Domnule Lupu, haideți să o luăm treptat. Pentru ce ați fost condamnat?
– Pentru că am condus fără carnet.
– O dată, de două ori?
– De două ori.
– Dar…
– Prima dată mi-au dat șase luni cu suspendare. A doua oară mi-au dat patru luni. Legea era că trebuia să fac o treime din a doua. Deci era o lună și zece zile.
– Dacă v-a prins prima dată.
– De cele mai multe ori l-a prins pe domnul… Prefectul ăla..
– Pe Morega! (nr. Dan Ilie Morega, fostul prefect al județului Gorj)
– El e cu recordul. Noi suntem mai mici. Dar, nu știu… Mi-am dat seama cam târziu că de obicei plăcerile în viață se mai și plătesc. Plăcerea asta a mea de a conduce m-a adus în situația respectivă.
Dănuț Lupu: „Nu m-au prins nici drogat, nici băut, n-am făcut nici accident cu mașina”
– Când cineva conduce fără permis… Unde v-a prins?
– Pe stradă, unde putea să mă prindă. Nu mai are importanță. Eram conștient. Credeam că Făt-Frumos există. Am greșit! Nu mai contează.
– Dar ați crezut că vă recunosc și…
– Nu neapărat că mă cunosc… Nu m-au prins nici drogat, nici băut, n-am făcut nici accident cu mașina, n-am omorât pe nimeni. Chiar mergeam foarte liniștit. Eu care atâta timp cât am avut carnet nu prea se urca nimeni cu mine în mașină.
– Erați vitezist?
– Eram foarte vitezist. Am greșit…
– Dar carnetul de ce vi l-au luat prima dată? Pentru viteză?
– Nu! Pentru o prostie căreia eu nu i-am dat importanță. În instanță mi l-au anulat, deși n-aveau dreptul să mi-l anuleze. Eu n-am făcut recurs. Când ai capul în nori și nu te prea te interesează multe, le plătești la un moment dat.
– Dar ce s-a întâmplat?
– Am făcut un accident la Galați cu un băiat pe care-l duceam la spital. Îi era foarte rău. I-am plătit respectivului mașina, i-am plătit tot.
– Așa?
– Dar cum am eu parte în viață de prieteni care mă și iubesc, șeful circulației a pus o restricție de 30 pe stâlp.
– Adică?
– A pus o restricție de 30 la oră, pe stâlp. Noaptea. Ne-am judecat și mi l-a anulat în instanță.
„La pușcărie, ce te învață cineva ceva? Acolo e junglă, trebuie să trăiești”
– Și ce-a urmat?
– Am dat de două ori de permis iar. O dată am luat 20 și o dată 21 de puncte și nu m-am mai dus să dau. (n.r pentru obținerea permisului sunt necesare ca un candidat să răspundă corect la 22 de întrebări din 26). Am zis, treacă meargă…
– Ne spuneți….
– Stați, că nu mergeam în fiecare zi. Am mai mers… Am avut și șofer. Plăcerea de conduce…
– Deci v-au oprit pur și simplu.
– La un control de rutină. Din 200 de mașini au oprit cinci. Dintre care și pe mine.
– Vă așteptați la decizia de condamnare?
– Da! Pe undeva eram conștient că o să mă condamne. Nouă zeci la sută eram conștient că mă condamnă. Deși am sperat într-o minune care nu s-a întâmplat.
– Și-ați primit șapte luni și zece zile.
– Astea sunt legile în România, le respectăm, n-am ce face. Suntem singura țară din lume care te bagă la pușcărie dacă conduci o mașină. În Italia, în Spania, în Germania, în Franța, unde vreți…
– Acolo ce se întâmplă?
– Îți dă doar amendă. Nu fac pe lupul moralistul, dar… Am încercat să explic și în instanță. Domne, OK, am greșit, dar nu câștigă statul mai mult dacă îmi dați o amendă penală s-o plătesc, decât să mă duc la pușcărie.
– Condamnarea înseamnă și reeducare.
– Pușcăria în România nu poate să educe pe nimeni, credeți-mă! Nu e… Ca să educe un om trebuie să-i explici anumite lucruri. Să-i spui anumite lucruri. La pușcărie, ce te învață cineva ceva? Acolo e junglă, trebuie să trăiești. Să supraviețuiești!
„Eu n-aveam nevoie să vină la mine ca președintele lui CS Dinamo”
– Cine a fost alături cât timp ați fost închis?
– La cine nu te așteptai au fost alături de mine și de familie. Și la cine m-am așteptat…
– Nu prea!
– Așa e în viață?
– Erați la CS Dinamo, cei de la Dinamo…
– Nu vreau să discut iar subiectul, dar nu m-a căutat nimeni. Culmea, știți care e problema?
– Vă rugăm.
– Nu că m-aș fi așteptat la CS Dinamo să vină cineva să mă caute. Mă așteptam la cineva ca prieten să mă caute, de la CS Dinamo. Nu ca președinte, nu ca vicepreședinte, nu ca femeie de serviciu, nu ca maseur.
– Cine anume?
– Unii pe care eu îi consider prietenii mei.
– Spuneți-ne un nume!
– Uite, domnul președinte, Ionuț Popa! Eu n-aveam nevoie să vină la mine ca președintele lui CS Dinamo. Eu am avut nevoie să vină la mine, ca prietenul meu, ca Ionuț Popa.
– Și n-a venit?
– Din păcate, nu. Cu toate că i-a spus băiatului meu că o să vină la mine.
– Un telefon a dat?
– Nu. A mai sunat-o pe soția mea. Dacă am nevoie de ceva, dacă aia, dacă aia. Dar știți cum e în situația asta nu suni și întrebi dacă ai nevoie de ceva. Nea Mircea nu m-a sunat să mă întrebe dacă am nevoie de ceva.
„Nea Mircea a fost la mine la Rahova! Au tăbărât pe el, săracul…”
– Lucescu. Care a și venit la arest, nu?
– Nea Mircea a fost la mine. A fost și cu Ando. Ei nu m-au sunat să mă întrebe: „Bă, vrei să venim la tine?”. Au venit împreună. Și nea Mircea să vină la un penitenciar cred că făcut puțin efort așa. În primul rând au sărit aia pe capul lui. „Nea Mircea, nea Mircea”….
– Să facă poze?
– Da, da. Au tăbărât pe el, săracul… Îi mulțumesc enorm de mult că a venit la mine și îi mulțumesc că a rezistat 40 de minute. N-a stat o oră că era prea mult pentru el.
– Era o cameră unde v-ați întâlnit?
– Da, da, o cameră cu patru scaune și măsuțe. Stai la masă. Cei de pe secția II, III și a IV nu stau împreună, ci doar vorbesc la telefon, printr-un geam.
– Ca în filme.
– Da. La liber stai la masă și vorbești liniștit. A stat 40 de minute nea Mircea. A durat două ore până a intrat!
– Și din fotbal a mai fost cineva?
– Marin Dragnea, dar și Andrei Nicolescu. A venit să mă vadă, nu că aveam nevoie de ceva. Poate, d-asta m-a deranjat că Ionuț Popa n-a venit.
– Dar e clar că a fost cea mai grea experiență…
– Pot să spun că a fost cea mai grea experiență din viața mea, dar nu că am avut traume. A fost pentru că m-am gândit foarte mult la băiatul meu, la soție. Eu stau și cu părinții mei și cu soacra mea, am grijă de ei. M-am gândit mai mult la ei.
– A fost o perioadă complicată.
– Le-a fost puțin cam greu fără mine, fiindcă ai mei nu se pot deplasa. Eu le făceam cumpărăturile, eu le făceam toate. A căzut sarcina pe soție. Îi mulțumesc și pe calea asta că a fost și a stat iarăși alături de mine.
„Am fost un păcătos, dar mi-a dat Dumnezeu o soție…”
– A avut de tras…
– Eh! Știți care e culmea? Sunt cam printre puținii care am rămas însurat din generația mea, cu prima soție! Restul toți, la a doua, la a treia… Eu am fost un păcătos, dar mi-a dat Dumnezeu o soție…
– Povestea cu Gigi Becali care a vrut să vă angajeze cum a fost?
– Îi mulțumesc și i-am mulțumit lui Gigi. El când a aflat când mi s-a dat pedeapsa a spus că o să mă ia la FCSB să îmi facă un contract ca să pot să ies, să nu stau în penitenciar.
– Și ce s-a întâmplat?
– Penitenciarul Rahova nu are posibilitatea să ieși dimineața la muncă și să te întorci seara. Doar Jilava are. Gigi a trimis acel contract la Rahova, dar mi-au explicat cei de la Rahova să nu permite deținuților să plece. Am vrut să mă transferat la Jilava, dar nu m-am mai transferat. Poate am făcut un lucru bun, chiar dacă lucruri bune nu poți să faci în penitenciar.
Dănuț Lupu a fost încarcerat în Grecia și a încercat să se sinucidă
În decembrie 2020, la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu, Dănuț Lupu a povestit momentele de coșmar din Grecia, când a încercat să se otrăvească în penitenciar. A stat două luni și jumătate în spatele gratiilor.
„Am făcut două luni și jumătate de închisoare. Chiar dacă în Grecia e lege că n-ai voie să ții mai mult de 30 de zile un om în arestul poliției. Când m-au arestat pe mine, coboram spre chioșc să-mi iau țigări. După 52 de zile m-au dus la penitenciar! Avocatul m-a lăsat și el baltă, a venit și mi-a dat banii înapoi, că vrea să trăiască liniștit, că are familie și copii și că nu vrea probleme. Vardinoianis, în anii ăia, făcea în Grecia ce voia el, precum Ceaușescu în România”, a povestit Lupu.
Acesta a luat un pumn de pastile și a fost intubat timp de o săptămână: „Am încercat să mă otrăvesc! Nu e legendă. Am vrut să mă otrăvesc și am stat o săptămână intubat în spital. S-a speriat și Vardinoianis atunci, când a văzut că am luat-o cu capul. Mi-a trimis un avocat că mă scoate din arest dacă semnez o hârtie în alb. N-am vrut să semnez, a venit soția la mine… Până la urmă am semnat-o la ora 2 și la 2 jumate mi-au dat drumul din penitenciar!”.
Cine a fost fotbalistul Dănuț Lupu
- Născut pe 27 februarie 1967, la Galați, Dănuț Lupu a fost unul dintre cei mai importanți jucători români din anii 90
- A debutat în prima divize la Dinamo, pe 8 martie 1987, în Dinamo – FC Brașov 2-0
- A mai jucat la Dunărea Galați, Panathinaikos, AE Korinthos, OFI Creta, sau Brescia.
- Cele mai importante perioade din cariera sa le-a petrecut la Dinamo (1986-1990, 1995 – 1997 și 2000-2001) și Rapid (1993-1994, 1994-1995 ȘI 1997 – 2000)
- Are 228 meciuri și 44 de goluri în prima divizie
- Are două titluri de campion (1989-1990, cu Dinamo, și 1998-1999, cu Rapid)
- A mai câștigat 3 Cupe ale României și o Supercupă
- Are 14 meciuri la naționala României
sursă: gsp.ro