22.7 C
București
miercuri, mai 22, 2024
22.7 C
București
miercuri, mai 22, 2024

Gold FM 96,9

spot_img
AcasăAlte ŞtiriDILEMA, o dezbatere necesară: armata obligatorie?

DILEMA, o dezbatere necesară: armata obligatorie?

-

DISTRIBUIE:

În prezent, în Uniunea Europeană armata este obligatorie în nouă state: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. Letonia a restabilit serviciul militar obligatoriu în 2023, cu intrare în vigoare din 2024.

De cîteva săptămîni, și alte state ale Uniunii au luat în considerare reintroducerea obligativității armatei. În luna februarie, ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, a avansat ideea că Republica Federală ar trebui să ia în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu. „Trebuie să ne întrebăm cine urmează să apere această ţară cînd lucrurile devin serioase”, a declarat  ministrul, în cadrul unei dezbateri asupra bugetului în Bundestag.

Germania a renunțat la conscripție în 2011 și a mizat pe o armată profesionistă și de voluntari recruți. Armata germană s-a diminuat însă simțitor de-a lungul anilor. Dacă în timpul Războiului Rece, aceasta avea 500.000 de membri, în prezent numără puțin peste 180.000 de militari.

După o lună de cînd Pistorius a avansat ipoteza reintroducerii conscripției, a venit rîndul Croației. În luna martie ministrul Apărării, Ivan Anușici, a anunțat, de asemenea, că se ia în calcul o formă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu.

Cît de posibilă e revenirea la conscripție?

În Germania, propunerea ministrului Pistorius este privită cu mare scepticism. Potrivit WELT, ministrul Apărării a cochetat în mod repetat cu revenirea la serviciul militar obligatoriu, sugerînd Suedia drept model. Există totuși un curent potrivnic din partea altor partide – și nici măcar SPD-ul (Partidul Social Democrat), partidul lui Pistorius, nu este deloc foarte entuziasmat. „Boris Pistorius consideră că abolirea serviciului militar obligatoriu este o greșeală gravă, ministrul federal al Apărării a precizat acest lucru la scurt timp după preluarea mandatului în ianuarie 2023. De atunci, situația securității globale s-a deteriorat și mai mult. Forțele armate germane sînt, de asemenea, împovărate cu tot mai multe sarcini, avînd tot mai puțin personal. Pistorius consideră așadar că este nevoie urgentă de o dezbatere despre revenirea la serviciul militar obligatoriu”, scriu jurnaliștii germani.

Cu toate acestea, într-un interviu acordat WELT AM SONNTAG, ministrul Apărării a adus în discuție și problemele pe care le-ar ridica obligația tuturor tinerilor, femei și bărbați, de vîrstă militară, de a face stagiul militar. În prezent, nu există nici spații adecvate, nici personal de instruire adecvat disponibil. O „Forță operativă de personal” din Ministerul Apărării elaborează în prezent propuneri pentru o posibilă recrutare și pregătire a potențialilor conscriși, examinînd și opțiuni pentru alte modele de servicii obligatorii, după modelul suedez. Acesta prevede ca tinerii să fie conscriși, dar numai cîțiva aleși să facă efectiv serviciul militar de bază.

În politica de la Berlin există o opoziție puternică față de ideile lui Pistorius, inclusiv din partea partenerului de coaliție, FDP. Alexander Müller, purtătorul de cuvînt al politicii de apărare al Bundestagului, consideră că revenirea la serviciul militar obligatoriu ar fi o „încălcare enormă a libertăților civile, care este disproporționată față de amenințările la adresa Germaniei”. O obligație parțială pentru tineri este, de asemenea, „disproporționată și inutilă”. Potrivit lui Müller, armata germană nu poate folosi 700.000 de tineri pe an.

Totuși, intențiile lui Pistorius au provocat discuții și în alte țări. În Italia, La Stampa reamintește că conscripția a fost suspendată în 2000, de ministrul Apărării de atunci, Sergio Mattarella. „Nu este prima dată cînd se vorbește despre reintroducerea recrutării militare, așa-numita conscripție. A făcut-o în 2018 ministrul de Interne de atunci, Matteo Salvini. Actualul guvern Meloni a lansat ipoteza unei mini-conscripții, de 40 de zile.”

Jurnaliștii italieni punctează însă faptul că există două posibilități care ar permite Guvernului, în mod explicit, să reactiveze obligativitate. Prima se referă la soluționarea „stării de război conform articolului 78 din Constituție”, a doua – plonjarea într-o „criză internațională gravă, în care Italia este direct implicată, sau din cauza apartenenței sale la o organizație internațională, care ar justifica o creștere a puterii numerice a Forțelor Armate”. În plus, repunerea pe picioare a întregii structuri organizatorice ar însemna cel puțin 15 milioane de euro pe an: creșterea numărului de ofițeri și subofițeri, garantarea hranei și cazării pentru zeci de mii de oameni, asigurarea uniformelor și echipamentului, reactivarea barăcilor, dintre care multe sînt abandonate.

Și, conchid jurnaliștii italieni, dacă nu se așteaptă ca toată lumea să lucreze pe gratis, o conscripție obligatorie ar obliga statul să plătească recruților o indemnizație (care în 2004 valora cel puțin 3,24 euro pe zi) și să le plătească contribuții de pensii. Ceea ce ar aduce o nouă lovitură pentru bugetele, deja mici, ale asigurărilor sociale.

Jurnaliștii francezi de la Le Point au lansat mai multor specialiști în domeniu întrebarea: „Ar trebui oare și Franța să restabilească conscripția, creată în 1798, dar abandonată în 1997?”. „Sînt pentru”, a răspuns Vincent Desportes, fost general în armată și teoretician militar. Contextul global nu mai are nimic de-a face cu ceea ce era acum cîțiva ani. Se aseamănă, potrivit lui Vincent Desportes, „unui război rece care s-a înfierbîntat”, cu Rusia „gata să avanseze spre Occident” și cu riscul ca Statele Unite să se „retragă”, dacă Donald Trump va fi ales președinte al Statele Unite ale Americii în toamna viitoare. „Singura modalitate de a-i arăta lui Putin că nu vom ceda este să apelăm la sîngele fiilor și fiicelor Franței”, a declarat generalul Vincent Desportes. „Pentru a-l descuraja Putin și, prin urmare, pentru a evita războiul, una dintre priorități ar fi restabilirea în masă a armatei franceze.”

La aceeași întrebare, un „Nu” categoric a venit din partea lui Jean-Dominique Merchet, jurnalist la L’Opinion, specialist în probleme militare. „Revenirea serviciului militar obligatoriu este o fantezie care face parte din mitologia franceză”, a afirmat acesta. Potrivit lui Jean-Dominique Merchet, mobilizarea obligatorie a unei părți a tineretului francez nu este necesară. „Nu sîntem Ucraina, care este invadată de Rusia”, amintește el. „Nu sîntem în aceeași situație geopolitică în care este Kievul. Și, mai presus de toate, sîntem membri ai NATO, o alianță solidă, ceea ce nu este cazul cu Ucraina.”

Prioritatea absolută, în materie de apărare, nu ar fi așadar „umflarea rîndurilor armatei”, ci întărirea capacităților de producție de arme. „În prezent, avem nevoie de o industrie care să producă mult mai mult”, continuă Jean-Dominique Merchet. „Obiectivul pe termen scurt: aprovizionarea mai mare a armatei ucrainene care, pe teren, suferă de o lipsă tot mai acută de muniție în fața unei armate rusești mai echipate.”

Nici România nu a fost ferită de scenariul reintroducerii obligativității armatei. Jurnaliștii de la DeFapt.ro au acoperit subiectul, prin mai multe interviuri și articole. Într-unul dintre interviurile luate pe această temă, Iulian Fota, profesor la Academia de Informații a SRI și fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe, a declarat pentru DeFapt.ro că „armata obligatorie nu poate fi evitată”. „În acest context geopolitic foarte periculos, Borrell a avut o declarație foarte relevantă din punctul ăsta de vedere, asta ar trebui să facem și noi în România. Trebuie să luăm serios în calcul pregătirea pentru război”, a afirmat Iulian Fota, adăugînd că sînt mai multe propuneri în ceea ce privește conscripția. „Unele proaste, aia cu patru luni nu e o soluție serioasă. Acolo nu o să se întîmple nimic. Nu poți să faci, să obții un militar rezonabil în patru luni. E prea mic termenul. Eu, personal, nu m-aș mai încurca cu jumătăți de măsură. Aș merge pe variante mai lungi de timp ca măcar, dacă tot aduc oamenii în armată, să îi pregătesc suficient de bine încît după aia să poți conta pe ei ca militari. Nu ca pe niște cetățeni care au o armă în mînă.”

Pe de altă parte, sociologul Bruno Ștefan le-a declarat jurnaliștilor de la DeFapt.ro: „Armata obligatorie a fost catastrofală la noi: soldați de trupă fără armament profesionist. Acum se reagită subiectul pentru că UE vrea armată proprie”. Potrivit acestuia, tinerii au descoperit că armata obligatorie a fost inutilă. „Liberalizarea oricărei societăți presupune o demilitarizare și crearea unei armate de profesioniști.”

În plus, sociologul amintește și de reconstrucția infrastructurii pe care o presupune un asemenea demers. „E dificil să mai reconstruiești încă o dată structura militară care a fost pînă cînd Băsescu a suspendat armata obligatorie. Era un cost uriaș, iar rezultatele erau infime. Noi eram în topurile militare căzuți, pentru că din cauza întreținerii oamenilor în armată cu «culcat, sculat», noi nu puteam să achiziționăm echipamente, să avem arme cît de cît performante. Și atunci noi am trecut printr-o criză a armatei catastrofală.”

sursă: dilema.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

spot_img

ULTIMELE ŞTIRI

Gușă: Rețeaua Coldea din București, în mare pericol din cauza prăbușirii...

(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM) Autor: Cozmin Gușă În urmă cu o lună și jumătate, cetățenii Bucureștiului ce mai au capetele...

Omul Negru al Zilei, Dan Vîlceanu. Un papițoi ce se dădea...

(transcrierea pamfletului „Omul Negru al Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM) Autor: Cozmin Gușă Activitatea parlamentară a României a fost în sfârșit mediatizată în...

Zero dezbateri despre viitorul UE

Autor: Marius Ghilezan În România, parcă nici nu s-ar organiza alegeri europarlamentare. Nicio temă majoră despre viitorul Uniunii Europene nu este urcată pe portativul de...

Președintele patriot

Autor: Sorin Roșca Stănescu Pare o contradicție în termeni. Dacă ne gândim la primul și la ultimii doi  președinți pe care România i-a avut. Dar...

Urmăreşte-ne

23,188FaniÎmi place
4,892CititoriConectați-vă
67,100CititoriConectați-vă

Din categorie

spot_img