Dr. Adrian Cătinean, specialist în gastroenterologie, nutriție și dietetică, prezintă în episodul de astăzi câteva sfaturi utile pentru un stil de viață sănătos, în centrul căruia trebuie să se afle un somn de calitate, exercițiul fizic zilnic, o dietă echilibrată și, nu în ultimul rând, o mai mare atenție la diminuarea stresului. Astăzi, „doctorul de mațe” explică modul în care permeabilitatea intestinală poate genera o paletă largă de afecțiuni în întregul organism, oferind, totodată, remedii ușoare și eficiente pentru a preveni bolile cauzate de acest fenomen biologic.
Spuneam în episodul trecut că o toxină de la nivelul intestinului, care în mod normal este neutralizată și evacuată din intestin odată cu scaunul, poate să pătrundă în fluxul sangvin și la nivelul creierului poate să genereze anxietate, tulburări de concentrare și mai departe, tulburări de memorie sau geneza unor boli degenerative serioase, cum ar fi demența sau boala Alzheimer. Afectarea florei intestinale este unul dintre principalele mecanisme care duce la creșterea permeabilității intestinului pentru această toxină denumită LPS, lipopolizaharidă. Pătrunderea lipopolizaharidelor la nivelul mucoasei intestinale produce inflamație local și, ca răspuns imediat, rezultă o tulburare a răspunsului hormonal la mâncare. Unul dintre cei mai importanți hormoni de sațietate, care ne arată că suntem sătui, suntem plini și nu mai trebuie să mâncăm, este leptina. Intrarea lipopolizaharidelor la acest nivel duce la o distrucție a răspunsului normal la leptină și astfel ne creează o foame permanentă.
Distrugerea răspunsului normal la leptină, adică la hormonul sațietății conduce mai departe la tulburări de tranzit intestinal și obezitate, iar aceasta este calea dezvoltării sindromului metabolic care merge cu afecțiuni cardiace, cu tulburări ale nivelului lipidelor din sânge, cu hipertensiune, cu diabet zaharat de tip 2, cancer, demență, ovar polichistic sau ficat gras. Vedeți cât de largă este paleta afectării prin această permeabilitate intestinală și prin intrarea acestei lipopolizaharide în circulația generală. Hrana nesănătoasă constă în excesul de mâncare prăjită, excesul de alcool, excesul de zaharuri. Să vedem acum care alimente, specific, pot să crească endotoxemia metabolică sau acest influx de lipopolizaharide. În primul rând sunt alimentele gătite în ulei, apoi fructoza, mâncarea procesată, băuturile carbogazoase dulci, bineînțeles nu este vorba despre apă minerală, și bineînțeles alcoolul, care atunci când este în exces generează o permeabilitate masivă și un influx de endotoxine la nivelul ficatului, generând suferință cronică hepatică.
Ce alte elemente contribuie la sindromul de intestin permeabil? Calitatea somnului. Oare de ce? Pentru că în timpul somnului se activează celulele stem de la nivelul intestinului și se produce reparație la acest nivel. Stresul generează intestin permeabil și toxicitate însoțită de inflamație generală la nivelul organismului și nu în ultimul rând, lipsa exercițiului fizic zilnic care ne întărește ‘mortarul’ dintre celulele intestinale și nu lasă să pătrundă lipopolizaharide în circulația sangvină.
Pentru că suntem în perioada postului, haideți să vedem cum putem să influențam și să refacem bariera intestinală. Postul, prezent în toate religiile, ca un element important de cult, are, de fapt și o valență de vindecare a trupului fizic. Astfel, postul intermitent, fie 16 ore nu mâncăm, 8 ore mâncăm, duce la o diversificare a florei intestinale; adică permite pătrunderea substanțelor nutritive și în straturile mai profunde ale microbiotei intestinale. O zi de post pe săptămână, de 24 de ore, poate contribui la diversificarea florei intestinale, care automat duce la o barieră mai puternică și la împiedicarea pătrunderii endotoxinelor în interiorul circulației sangvine.
Mâncarea pe bază de plante, deci excluderea cărnii, a grăsimilor saturate, dar absolut și a zaharurilor și a alcoolului duce, cum v-am spus, la fabricarea unor endotoxine mult mai puțin toxice, dar și rămânerea acestora în interiorul intestinului, pentru că mâncărurile pe bază de legume și în special de varză, supele de legume, supa de varză conțin un element esențial, care se numește L-Glutamină, un aminoacid care, prin studii clinice, s-a văzut că repară și contribuie foarte mult la reparația barierei intestinale. Astfel un ghiveci de legume bine copt în cuptor va putea fi tolerat și de cei care au sensibilitate la alimente.
Cam atât pentru astăzi, ne vedem în episodul viitor și o să discutăm despre masa de după post și ce putem mânca și cu ce efecte asupra intestinului și creierului.
View this post on Instagram
