De câte ori nu ați auzit că iritațiile sau acneea de la nivelul pielii au legătură cu ceea ce mănânci sau cu faptul că ești constipat, fiind expresia toxinelor neeliminate prin scaun. Există adevăr în cele enunțate anterior sau este vorba de un alt mit popular?
Încep prin a vă spune azi că pentru fiecare celulă a pielii există arondate aproximativ 30 bacterii, avem aproximativ 1.000 de specii diferite și un total de 1,5 trilioane bacterii care constituie microbiomul pielii. Există două tipuri de bacterii în microbiomul pielii, cele rezidente atașate celulelor pielii și cele tranzitorii pe care le luăm din mediul înconjurător și prin contactul cu semenii noștri. Bacterii găsim peste tot în jurul nostru, în aer, pe suprafețe, animale de companie, etc. La nou născuți când se formează microbiomul pielii este foarte important contactul uman, piele pe piele cu aceștia pentru ca pielea acestora să se colonizeze cu bacterii bune de pe pielea mamei sau a membrilor familiei care au grijă de aceștia. Microbiomul pielii are o diversitate ușor redusă comparativ cu microbiomul intestinal, iar speciile de bacterii întâlnite sunt de tipul propionibacteria, stafilococ epidermidis, stafilococul aureu, streptococ, corinebacterium, cutibacterium acnes, etc. Spre exemplu bacteria predominantă la persoanele care suferă de acnee la nivelul feței este cutibacterium acnes, aceasta fiind de fapt o bacterie anaerobă care trăiește în crevasele pielii și în uleiul secretat de glandele sebacee. Suprapopularea cu această bacterie duce la exacerbarea inflamației prin recrutarea celulelor sistemului imunitar care se găsesc în vecinătate, iar mai apoi răspunsul la stres al pielii ducând la mai multă secreție uleioasa și consecutiv la suprainfecția porilor pielii care devin blocați de sebum. Eczemele și dermatitele au legătură cu prezența crescută de populații bacteriene de stafilococ aureu care secretă toxine ce ajung în celulele epidermului și dermului. Prezența acestor toxine determină o reacție imunitară prin recrutarea mai multor celule inflamatorii în straturile profunde ale epidermului care creează roșeață, inflamație și leziuni la nivelul pielii. Se poate leza stratul grăsos de ceramide care sunt responsabile de elasticitatea, fermitatea și hidratarea pielii. Prin distrugerea acestora de către inflamația produsă de microbiomul dezechilibrat al pielii putem avea o piele uscată, lezată și degradată.
Legătura cu suferința intestinală se face în modul următor: Microbiomul intestinal este principalul vehicul prin care sistemul nostru imunitar are legătură cu mediul exterior. Un microbiom dezechilibrat produce un răspuns imunitar exagerat si neadaptat elementelor din mediul extern cu care organismul vine în contact. Dacă spre exemplu mâncăm alimente procesate, dulciuri în exces și bem alcool, unii dintre noi care avem predispoziție la acnee putem să ne trezim a doua zi dimineața cu o erupție la nivelul pielii. Acest lucru se produce datorită faptului că alimentele procesate, dulciurile și alcoolul stimulează pătrunderea masivă de endotoxină de tip LPS în fluxul sangvin care determină un răspuns de stres la nivelul pielii și în consecință o producție crescută de ulei/sebum pentru protecție. În condițiile existenței de arii disbiotice cu suprapopulare bacteriana cu cutibacterium acnes la nivelul pielii feței vom avea o suprainfecție și inflamație la nivelul porilor colmatați cu sebum. Ar trebui să fie deja foarte cunoscut faptul că persoanele cu acnee ar trebui să evite lactatele nefermentate, dulciurile, alcoolul și glutenul. Este foarte clar că suferințele pielii ar trebui abordate dual, atât prin promovarea sănătății intestinale și reducerii disbiozei care duce la o reducere semnificativă a reactivității sistemului imunitar cât și prin modificarea microbiomului cutanat. Procesul descris anterior pentru acnee este valabil pentru toate suferințele inflamatorii și degenerative ale pielii precum psoriazisul, rozaceea, dermatitele atopice, hiperpigmentarea, riduri sau alte modificări care vin o dată cu procesul de îmbătrânire.
Dacă consumul de probiotice sporulate și prebiotice de precizie și-a dovedit științific efectul în cazul acneei și psoriazisului, regimul alimentar în care să urmărim conținutul de fibre din fructe și legume, excluderea alimentelor procesate, dulciurilor și excesului de alcool este de asemenea foarte important pentru sănătatea pielii. Există de puțină vreme lansate pe piață produse care influențează direct microbiota pielii prin includerea bacteriilor sporulate în compoziția acestora. Sporii genului bacterian bacilus prin capacitatea de quorum sensing, chiar dacă au calitatea de bacterii tranzitorii pe suprafața pielii au capacitatea să reducă suprapopulările cu bacterii care generează inflamație la nivelul pielii precum stafilococ aureus sau cutibacterium acnes.
