Autor: Sorin Roșca Stănescu
Într-o țară cum e România, în acest moment, aflată în agonie democratică, s-a instalat în baza mecanismului cauză-efect și agonia diplomatică. Fix într-o perioadă extrem de critică din istoria acestui secol, când Bucureștiul este silit să aleagă între doi giganți care au intrat în coliziune, Statele Unite și Uniunea Europeană. Aflate acum într-o confruntare majoră legată de războiul din Ucraina, poziția față de Moscova, nivelul înarmării și al taxelor vamale.
Conducătorii turmentați ai României se află în incapacitate funcțională de a alege. După conferința pentru securitate care a avut loc la München și după ce vicepreședintele Statelor Unite și apoi șeful Pentagonului au făcut acolo declarații inacceptabile pentru Bruxelles, liderii Uniunii Europene sunt convocați pentru un Summit la Paris, eveniment major de la care Statele Unite sunt excluse și unde urmează să decidă ce politică vor adopta în viitor față de Donald Trump și echipa sa de la Casa Albă. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istorie. Se prefigurează un război rece pe mai multe planuri între Statele Unite și Uniunea Europeană.
Mărul Discordiei îl constituie tratativele de pace separate între Statele Unite și Federația Rusă, care urmează să înceapă chiar în aceste zile în Arabia Saudită și de la care, atât Uniunea Europeană cât și Ucraina sunt excluse. Sau cine știe? Poate acesta este doar pretextul. Fapt e că Donald Trump a impus tuturor statelor din Uniunea Europeană o taxă suplimentară de 25% pentru toate produsele pe care le exportă în Statele Unite. Din această perspectivă, liderii Uniunii Europene sunt buimăciți și caută o soluție de a se revanșa, poate chiar mărind la rândul lor taxele pentru produsele americane, așa cum amenință Germania, ai cărei lideri sunt cam pe ducă sub aspect electoral. Volodimir Zelenskiy, un important aliat al Bruxellesului, se simte ofensat, chiar opărit de faptul că, pentru început cel puțin, nu este consultat și se teme că se încearcă un acord de pace peste capul său, un cap politic care, după încheierea unui acord de pace, urmează să cadă la capătul alegerilor care vor trebui organizate în Ucraina, după care cu certitudine va deveni o țintă vie. Cât va mai fi vie. E atât de supărat Zelenskiy, încât dincolo de declarațiile incendiare pe care le-a formulat împotriva Statelor Unite, a refuzat să mai semneze acordul comercial cu Ucraina prin care, în compensare pentru o parte din cele 500 de miliarde de dolari cheltuite de Statele Unite pentru apărarea Ucrainei, agrease la modul declarativ cedarea unor terenuri cu minerale rare, cum sunt litiu și uraniu, indispensabile pentru industria militară și electronică a Statelor Unite. Motivul invocat fiind faptul că acest tratat – care, repet, e comercial – nu-i oferă Ucrainei garanții de securitate. Iar bomboana pe colivă, care irită în cel mai înalt grad Statele Unite, este că în această săptămână, China a reușit performanța de a semna un contract comercial cu Brazilia, prin care va avea acces la uriașe zăcăminte de litiu și titan.
În toată această conjunctură extrem de complicată, România, chiar dacă ar avea intenția să adopte o politică oficială unitară, nu are niciun reprezentant capabil să o promoveze. Și, de fapt, autoritățile de la București nici nu știu ce să facă. Sunt totalmente buimace. Nu este vina lui Ilie Bolojan faptul că a ajuns Președinte Interimar al României, în condițiile în care nu are în spate decât cel mult 100.000 de voturi. Și că, din această postură, îi este imposibil să trateze cu Donald Trump, care este împuternicit în acest scop de cel puțin 100 de milioane de americani. Dacă ne gândim doar la ceea ce au în spate unul și altul, ne dăm seama că Ilie Bolojan este totalmente incapabil să adopte o soluție în favoarea României, atât în raporturile cu Washington cât și în raporturile cu Bruxelles. Este literalmente prins între ciocan și nicovală. Și asta în condițiile în care este prizonierul, după cum ne informează cei mai mulți analiști politici, al celui mai periculos grup al statului subteran. Suntem informați, și nu fără temei, că la Washington, pe un anumit segment, important al administrației lui Donald Trump, acționează în forță, în prezent, George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și fost ambasador al României la Washington, într-un deplin consens cu actualul ambasador, Muraru, instalat acolo de Klaus Iohannis, cu Florian Coldea, între timp resuscitat, și cu Victor Ponta, finul lui George Maior. Pentru a mă face mai bine înțeles, voi deschide o scurtă paranteză. La fel ca și Florian Coldea, care din șef de serviciu secret a devenit peste noapte consultant al președintelui Albaniei și amestecat în traficul internațional de droguri, și George Maior, ce să vezi, este în prezent consultantul lui Abdullah al Iordaniei, un stat în care administrația Trump are mari interese. Întreg acest grup de serviciile așa-numitului DESK, din interiorul Departamentului de Stat. DESK-ul este un centru de analize și evaluări consacrat României și legăturilor dintre România și Statele Unite și unde lucrează specialiști, până una alta încă fideli Partidului Democrat, deci fostei administrații și aflați în legătură foarte strânsă cu fostul și cu actualul Ambasador al României la Washington. În toată această combinație, letală în acest moment pentru statul român, Victor Ponta, finul lui George Maior, este transformat în săgeata destinată preluării conducerii PSD după debarcarea lui Marcel Ciolacu. Nu există în prezent nicio autoritate la București capabilă să contracareze sau măcar să contrabalanseze asemenea demersuri.
Al doilea personaj turmentat aflat încă la conducerea statului român este Marcel Ciolacu, împotriva căruia este montată o moțiune de cenzură. Să ne înțelegem bine. Atât Ilie Bolojan cât și Marcel Ciolacu au fost colaboratori apropiați ai lui Klaus Iohannis și a întregului segment progresist de tip neo marxist din Statele Unite, care de curând a pierdut alegerile dar și de la nivelul Comisiei și respectiv Parlamentului European, care încă deține majoritate. Prin urmare, nu numai că nu avem avocați reali ai statului român, capabili în acest moment să servească interesul național, dar putem afirma cu toată certitudinea că în prezent, statul nostru, după lovitura de stat care îl ține la distanță pe Călin Georgescu de epicentrul puterii, este condus la vârf de agenți anti-Trump. Situație care, în actuala conjunctură, pune într-un pericol extrem de grav, chiar letal, parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite. Și, în consecință, nu m-aș mira ca în baza unei reîmpărțiri a lumii, așa cum se preconizează a se întâmpla la capătul negocierilor dintre Putin și Trump, România în loc să iasă în câștig, să iasă în pierdere.
sursă: corect-news.ro
