Jurnalistul de date John Burn-Murdoch este unul dintre cei mai interesanți scriitori ai publicației Financial Times.
Un articol recent din FT, care a fost, de asemenea, subiectul unui șir de postări pe fosta aplicație Twitter, subliniază unele schimbări dramatice în atitudinile politice și sociale între bărbații tineri și femeile tinere. De fapt, acest articol prezintă un set de diagrame. Aici sunt prezentate datele principale despre schimbarea atitudinilor sociale și politice ale tinerilor bărbați și ale femeilor tinere, cu vârsta între 18 și 29 de ani, în Coreea de Sud, Statele Unite, Germania și Marea Britanie.
Există patru elemente care șochează.
Divergența de gen
Primul element este reprezentat de divergența de atitudine a fiecărui gen. La acest capitol, se înregistrează în jur de 25 de puncte procentuale în Marea Britanie, 30 în Germania și Statele Unite și un rezultat în afara valorilor de referință în Coreea de Sud.
Al doilea element marcant este prezentat de Burn-Murdoch în articolul său din FT și susține că, din punct de vedere istoric:
„Unul dintre modelele cele mai eficiente în măsurarea opiniei publice este că fiecare generație tinde să reacționeze la unison, ca un întreg în ceea ce privește politica și ideologia generală. Membrii generației împărtășesc aceleași experiențe formative, ajung la anumite borne în același timp și se intersectează în aceleași spații.”
Al treilea element, de asemenea privit dintr-o perspectivă istorică, este reprezentat de faptul că atitudinile femeilor – în țările mai bogate — au fost mai conservatoare decât ale bărbaților. Există teorii despre motivul din spatele acestui fenomen, care ar putea fi, de asemenea, relevante pentru ceea ce se schimbă acum.
În al patrulea rând, analiza nu este doar despre femei. Ceva s-a schimbat și în atitudinea bărbaților, şi nu într-un mod bun.
Valorile feministe
Burn-Murdoch explică aceste divergențe prin mișcarea #MeToo:
„Mișcarea #MeToo a fost declanșatorul cheie, dând naștere unor valori feministe în rândul femeilor tinere care s-au simțit împuternicite să vorbească împotriva nedreptăților suferite de-a lungul timpului. Această scânteie nu prea a existat în Coreea de Sud, unde inegalitatea de gen rămâne puternică, iar misoginismul este un fenomen des întâlnit.”
Acest lucru ar putea fi valabil pentru Coreea de Sud, dar doar analizând datele despre SUA, Germania și Marea Britanie, divergența vine mai devreme, în jurul anului 2010.
Faptul că femeile (de toate vârstele) erau mai conservatoare decât bărbaţii era explicat în mod obişnuit prin legătura lor mai mare cu biserica şi prin expunerea mai mică la locul de muncă şi la instituţiile sociale, cum ar fi sindicatele.
Tendința de-a lungul deceniilor
În general, există semne că parametrul s-a tot schimbat de-a lungul deceniilor. Un articol scris de Rosie Campbell și Rosalind Shorrocks în The Conversation citează lucrările lui Inglehart și Norris din 2000, care au descris acest lucru ca un proces generațional:
„În acest model, cohortele mai tinere de femei, care au experimentat o participare mai mare pe piața muncii, în învățământul superior și care au respectat mai puțin rolurile tradiționale de gen, devin mai de stânga din punct de vedere economic, liberal social și susțin egalitatea de gen. Acest lucru le împinge în stânga bărbaților în ceea ce privește simpatia pentru anumite partide.”
Analizând în mod specific datele privind femeile tinere, articolele clarifică, de asemenea, faptul că opiniile lor mai progresive nu se referă doar la gen. Burn-Murdoch spune:
„În SUA, Marea Britanie şi Germania, femeile tinere adoptă acum poziţii mult mai liberale în ceea ce priveşte imigraţia şi justiţia rasială decât bărbaţii tineri, în timp ce grupele de vârstă mai înaintate rămân egale. Tendința în majoritatea țărilor a fost ca femeile să se deplaseze spre stânga în timp ce bărbații au rămas în aceleași poziții în grafice, dar există semne că tinerii bărbați se deplasează activ spre dreapta în Germania, în cazul în care astăzi, tinerii sub 30 de ani se opun mai mult imigrației decât au făcut-o cei de dinaintea lor.”
Explicații
Cea mai bună explicație pentru acest fenomen vine de la buletinul informativ al lui Alice Evans despre „The Great Gender Divergence” (Marea Divergență între Genuri). Burn-Murdoch îi mulțumește academicienei Evans pentru că l-a ajutat în cercetarea sa. Într-o lucrare publicată recent, ea prezintă o teorie sintetică a acelor factori care ar putea reduce divergența de gen și a acelor factori care ar putea să o intesifice.
Factorii care ar putea reduce acest fenomen:
Bărbații și femeile tind să gândească la fel în societățile în care există:
– Interdependenţă intensă, religiozitate şi autoritarism
– Producție culturală comună și socializare offline între genuri
Deci, acestea sunt la capetele opuse ale spectrului—primul ar duce la convergență în jurul unor vederi relativ tradiționale, în timp ce al doilea ar fi probabil mai progresiv. Nu voi analiza aceste aspecte aici, dar Evans prezintă exemple concrete și utile despre Maroc, India și Turcia în articol pentru a discuta cum funcționează primul factor în practică, și despre Catalonia pentru a explica cel de-al doilea factor.
Polarizare
Sporirea polarizării de gen ar putea, spune ea, să provină din:
– Cultura publică feminizată
– Frustrări economice
– Filtre social media
– Antreprenori culturali.
Aici ea discută despre Coreea de Sud și China ca exemple din Asia și apoi creează o secțiune aparte folosind date dintr-un set de țări occidentale. Întrebarea critică aici este: ce se întâmplă cu tinerii bărbați?
Voi reveni la unele dintre aceste date în partea a doua a prezentului articol, deoarece explicația este destul de nuanțată. Pentru moment, trebuie remarcate câteva puncte de date din câteva țări diferite despre atitudinile tinerilor bărbați.
Femeile și munca
Iată un sondaj din Coreea de Sud despre femei și muncă:
Burn-Murdoch:
„Coreea de Sud, unde ideologia se împarte între tineri bărbați și femei tinere, este renumită. Femeile tinere au devenit semnificativ mai progresive în ceea ce privește normele de gen, dar bărbații tineri nu se arată prea pasionați de acest subiect.”
Asta înseamnă că bărbații tineri (18-29) sunt mai susceptibili să nu fie de acord cu acest lucru decât bărbații mai în vârstă, deci, acest efect nu este la fel de puternic ca divergența principală între sexe în Coreea de Sud.
La fel, unele dintre efecte ar putea fi profunde:
„Acest lucru are un impact imens, inclusiv reducerea ratelor de căsătorie și de nașteri în Coreea, țară a cărei rată a natalității a scăzut, devenind cea mai mică dintre toate țările din lume”
Suspiciuni
În Statele Unite, în contrast—aceasta este o întrebare foarte diferită, și este de remarcat că a produs rezultate procentuale relativ scăzute— bărbații tineri sunt mai suspecți cu privire la femei decât cu privire la bărbații mai în vârstă.
Este posibil ca aceste puncte de vedere polarizate să înceapă să conveargă din nou. Dar este posibil și să nu se întâmple acest lucru. Una dintre celelalte credințe din literatura de specialitate, ce studiază atitudinile sociale, este că, în general, atitudinile față de lume tind să se întărească pe măsură ce oamenii ajung la 30 de ani.
Dar, sunt încă nedumerit în ceea ce privește sincronizarea. Ce s-a întâmplat în jurul anului 2010 care a cauzat aceste efecte similare în SUA, Germania și Marea Britanie? E posibil să-mi lipsească o informație importantă aici.
sursă: thenextwavefutures.wordpress.com
traducere și adaptare: Oana-Medeea Groza
