Autor: Cozmin Gușă
Doar criza climatică pare că nu sperie liderii politici, l-am văzut aseară pe Biden că a adormit liniștit în plenul summit-ului din Glasgow, iar pe Iohannis al nostru c-a vrut să arate că el e relaxat și-n caz de frig, punându-și demonstrativ paltonul pe masa dezbaterilor … Râsu-plânsu!
Scriam acum trei săptămâni că doar o guvernare politică asumată de PSD-PNL ar putea fi soluția realistă, pe termen scurt, pentru ieșirea din criza politică, iar azi treaba pare că se-ndreaptă cam în această direcție. PSD a jucat discret și dur în această perioadă comunicând că nu susține guvern minoritar și că-și asumă guvernarea, dar cel puțin în condiții paritare cu PNL, dând astfel un șah dublu, atât posibilului partener Iohannis-PNL, cât și concurentului USR, ce-a devenit astfel jucător secundar și din pricina numărului mai redus de parlamentari. Dar tot acest joc n-ar fi fost suficient în fața suficienței echipajului Iohannis-PNL, dacă AUR-ul nu le-ar fi declanșat acestora frica, prin oficializarea inițierii procedurii de suspendare a lui KWI. AUR reușeste astfel să călărească public valul de antipatie la adresa lui Klaus I, care azi se cifrează la peste 85%, și poate să fure startul în mod ingenios pentru posibilele anticipate, care ar deveni mai puțin probabile azi doar prin cooptarea PSD la guvernare. Iohannis și PNL au priceput abia ieri că nu vor mai putea controla sarabanda situațiilor ce-ar fi urmat prin eșecul impunerii guvernului Ciucă, dar vizualizează și că o majoritate fragilă doar cu USR nu-i ferește nici de suspendare și nici de anticipate. Perspectiva unei opoziții pro suspendare și anticipate cu PSD-AUR, plus oamenii lui Orban și ceilalți liberali ce se vor fi săturat de amatorismul lui Iohannis și slăbiciunea lui Cîțu, este înfricoșătoare pentru că se poate apropia treptat de pragul fatidic de 234 de parlamentari, cifra minimă necesară suspendării. Cu USR-ul pare că se discută doar de formă, fiind folosiți de către actorii majori PNL-PSD doar pe post de păpușă gonflabilă care să sugereze un potențial mai mare de seducție din partea lor în negocieri, și nici n-ar avea cum să fie altfel în condițiile în care îl amenință pe Iohannis pe față cu justiția, pe liberali cu indezirabila desființare a SIIJ, iar PSD-ul le pute. Despre UDMR nimeni nu discută negativ, ei sunt considerați “fata-n casă” a guvernării, muncește fără nazuri, iar faptul că mai fură din buzunarele stăpânilor nu trebuie azi băgat în seamă.
Cum poate arăta peisajul politic de săptămâna viitoare? Cu o majoritate largă de tip PSD-PNL-UDMR, superioară celei similare cu care a fost impusă guvernarea Năstase în 2000 (atunci Valeriu Stoica, “omul Statului”, a dezertat cu PNL-ul imediat după vot, iar UDMR a primit doar beneficii materiale, fără guvernare). Cu o opoziție compusă din AUR și USR, incompatibilă în materie de programe și năzuințe, care poate colabora eventual pe termen scurt, împreună și cu oamenii lui Orban, doar pentru motorizarea strângerii de semnături pentru suspendarea lui Klaus I. Singura necunoscută azi este persoana viitorului prim-ministru, în situația în care în PNL este o luptă cumplită între tabere pentru a impune un nume, Iohannis nu mai poate risca cu noua nominalizare fără să consulte și PSD-ul de data asta, iar lucrurile se pot complica dacă social-democrații vor upgrada jocul politic printr-o cerere de a da și premierul. Azi-mâine ne vom lămuri, și-apoi vom putea discuta și despre cum arată viitorul vieților noastre, dependente de deciziile guvernamentale.
