În urmă cu o săptămână, echipa Gândul a plecat spre Grădiștea pentru a realiza un interviu cu gen.mr. în retragere Radu Theodoru. La venerabila vârstă de 101 ani, veteranul de război își petrece timpul într-o căsuță veche acoperită de iederă, cu un catarg la poartă pe care flutură un drapel trecut prin intemperiile multor zeci de ani.
Ne-a primit doamna Maria, cea care are grijă zilnic de general și este supraveghetorul din umbră al scrierilor acestuia, știe tot și este foarte atentă la orice mișcă de la intrarea pe poartă și până la plecare. Generalul ne-a primit într-o cameră friguroasă, unde pereții, mesele, biroul sunt pline de cărți și obiecte dragi unui fost militar care a strâns de-a lungul timpului un maldăr de diplome și medalii. S-a scuzat că nu poate să încălzească toată casa pentru că ar costa prea mult.
Interviul realizat de Gândul s-a axat pe tematica la zi legată de acțiunile Comandamentului Vlad Țepeș, intrat sub lupa procurorilor DIICOT. Șase membri ai acestei grupări considerată de anchetatori a fi una paramilitară, care avea drept scop răsturnarea ordinii sociale și constituționale, sunt azi inculpați. Doi dintre ei, Adrian Robertin-Dinu și Marius Semeniuc sunt arestați preventiv, iar alți patru se află sub control judiciar.
Ce i-a mânat pe ei în luptă, ce-au urmărit și prin ce metode au încercat destabilizarea țării? Ce știe generalul, ce-a vrut să spună din tot ce știe despre planul celor pe care i-am numit artizanii unui puci eșuat?
Dezvăluirile generalului Radu Theodoru conturează profilul unui militar trecut prin ororile războiului, care are propria viziune despre lume, despre prezentul și viitorul României și pe care, la venerabila sa vârstă, se încrâncenează să o susțină dincolo de orice contraargumente.
„Ca un militar care are perspectiva largă a politicii mondiale, am gândit o variantă la ce se întâmplă astăzi”
Întrebat cum a ajuns din poziția de mare patriot un personaj extrem de controversat, asupra căruia planează astăzi acuzația de trădare, generalul Radu Theodoru a dat următoarea explicație:
„Sătul de ce s-a întâmplat de 30 de ani în care Țara Românească a fost vândută, am organizat un fel de stat major, numit acum comandamentul Vlad Țepeș. Am avut un program, doamnă, da, de schimbare pașnică a sistemului! Domnii, mulți din contemporanii noștri nu înțeleg că pe plan planetar s-a schimbat ceva. Adică nu mai există monopolul unei singure puteri. Există o pluralitate de puteri planetare. Trei, deocamdată. State Unite, Rusia, China, vine India, Pakistan. S-a schimbat ceva? Nu înțeleg. Au rămas cu fixația asta, monopolul puterii planetare. Nu mai e așa. Și-atunci, ca un militar care are perspectiva largă a politicii mondiale, am gândit o variantă la ce se întâmplă astăzi”.
„N-am știut de Geția asta decât târziu și mi-am dat seama că e o aberație!”
Documente care se află azi în dosarul de la DIICOT dovedesc că planul celor care s-au adunat în jurul veteranului era ca numele țării, România, să fie înlocuit cu Geția, existând și o organigramă în acest sens. Comandamentul avea Statul Major ”Vlad Țepeș” (SMVT) și un Centru Național Energo-Informațional (CNEI), care urmau să acționeze la nivel militar.
La nivel civil, țara era condusă din punct de vedere legislativ de un Sfat al Înțelepților, cu rol decizional, cu 13 membri, un Consiliu al Bătrânilor (130 de bătrâni), iar alți 1300 de bătrâni conduceau prin intermediul comitetelor locale. De asemenea, gruparea propunea și înființarea de „Comitete Locale ale Moșilor”, „alcătuit din 1300 de moși”.
Executivul era format din 9 ministere: Ministerul Dreptății, Ministerul Omului (ce implică principiile Patriotism – Naționalism – Suveranism), Ministerul Gliei (ce include și un „Departament al Cercetărilor Plasmatice”), Ministerul Viitorului (Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Digitalizare), Ministerul Bunăstării (Finanțe, Economie, Industrie), Ministerul Mișcării (Transport, Infrastructură), Ministerul Treburilor Externe, Ministerul Treburilor Interne și Ministerul Apărării Geției. Am vrut să aflăm chiar de la general cum de s-a ajuns la această bazaconie de nume, Geția, a cui a fost ideea și dacă era de acord cu această organigramă absurdă care duce cu gândul mai degrabă la celebrul romanul distopic al lui Orwell, “1984”, decât la drepturile omului și democrație.
“Ca în orice organizație sunt păreri și păreri. Eu am aflat târziu că gândesc ei Geția și nu știu cum. (…) Haideți să precizăm ceva. Eu am fost purtătorul de cuvânt, ei aveau adunări săptămânale la care eu nu participam. Am participat la două. N-am știut de Geția asta decât târziu și mi-am dat seama că e o aberație….Mărășeștiul ( 6-19 august 1917 la Mărăşeşti a fost una din cele mai importante operaţiuni militare desfăşurate de armata română în timpul Marelui Război.-n.r.) n-a fost făcut pentru Geția. A fost pentru România Mare. Înțelegeți? Acolo s-au sacrificat. Că a fost ceva fantastic bătălia de la Mărășești pentru România Mare, nu pentru Geția. E o aberație. (…) Ca să ajungi undeva la o situație bună trebuie să marșezi pe un ideal și mai bun. Oamenii au gândit toată treaba. Dimpotrivă! Pe mine mă oripilează chestia asta pentru că nu o știu, nu o cunosc. Probabil că asta e de la interogatoriu! Am vrut să reducem birocrația. Nu 7.000 de ministere, că toți face rudele astea să beneficieze de posturi pentru care nu sunt autorizați”.
Generalul afirmă că exista un plan de schimbare a puterii în România, dar fără vărsare de sânge! “Mergeam și la Ambasada Rusă…!”
Având în vedere acuzațiile aduse de DIICOT celor șase membri ai Comandamentului Vlad Țepeș și decizia instanței de a menține arestul preventiv pentru doi dintre ei, iar pentru ceilalți patru controlul judiciar, am vrut să aflăm de la generalul Theodoru, fost aviator militar și veteran de război dacă știa că aceștia aveau un plan de diversiune, de o lovitură de stat și se duceau la Ambasada Rusiei să discute cu atașați militari de acolo despre astfel de posibile metode de răsturnare a ordinii constituționale.
“Nici gând! Doamnă, noi am făcut un plan. Care e planul? Uitați-vă la ce spun eu în public, pe internet. Nicio picătură de sânge pe stradă, niciun geam spart”.
Un pic iritat, generalul a dezvăluit și aspecte legate de întâlnirile de la Ambasada Rusiei la București:
“Mergeam și la Ambasada Rusă. Știți cum sunt recepțiile astea? De un schematism supărător. Adică ciocnești un pahar de nu știu ce și vă salut domnul, nu știu… chestii protocolare. Am fost, doamnă, haide, eu sunt veteran de război în Vest, cu rușii. Bun. Eu în Răsărit n-am fost, că eram elev. Hai să stabilim exact! La 70 de ani de la victoria împotriva nemților, la Moscova s-a organizat o mare paradă ca să sărbătorească victoria. Ca veteran de război am fost invitat la Moscova ca să particip la această festivitate. Ce s-a întâmplat? În locul Armatei române, a patra armată a coaliției antihitleriste, au adus pakistanezi, au adus nu știu ce și pe noi, pe români, nu ne-au invitat.
Ne-am făcut acte…tot, tot și tot prelungea. Sunt puțini veterani care mai pot umbla. Eu sunt o excepție. Așa! Și atunci la toate manifestările astea publice și protocolare sunt invitat pentru că reprezint… Am mai rămas eu și nu mai știu cine. Bun. În momentul când am văzut că se tot prelungește și stau cu pașaportul în buzunar, am făcut o scrisoare de protest la Ambasada Rusiei, pe care o am și am spus: nu este admisibil ca a patra forță și am murit atâția, au fost răniți atâția, am făcut atâta, plus actul de la 23 august care v-a scutit vouă 1.000.000 de soldați. Așa.
Am făcut o scrisoare de protest la care ambasadorul ne-a răspuns și – am documentul aici, ne-a răspuns politicos, ne-a trimis o delegație care mi-a adus scrisoarea aici, la Grădiștea. Doi membri ai ambasadei, care m-au adus scrisoarea. Deci, de aici, și-au făcut autocritica. La prima manifestare protocolară, mi-au pus un scaun în față, singur, și am stat acolo ca reprezentant al Armatei român, care a luptat acol. Și de atunci am mers la toate manifestările protocolare cu armată, sunt invitat acolo.
Și eu răspund pentru că am lucrat cu ei. V-am spus că mi-au salvat viața doi ofițeri, ăștia, camarazii mei, patru camarazi ai mei au fost salvați de trupele sovietice, căzuți, doborâți, vai de capul lor, răniți, cu oasele rupte, duși la spitalele de campanie și salvați. Prieteni. Înțelegeți, doamnă? Pe front e cu totul altceva decât mizerii de…”
„Unde au văzut că noi facem instrucție cu trupă? Unde au văzut că noi am instigat în stradă?”
Acuzațiile DICOT la adresa celor șase membri al Comandamentului Vlad Țepeș sunt dintre cele mai grave, acestea făcând parte din galeria infracțiunilor contra securității naționale. Generalul Radu Theodoru, considerat coordonatorul acestui comandament de “asalt” asupra ordinii constituționale consideră că “subiectul este forțat, este o manevră de salvare”.
Știa generalul de mesajele dintre Adrian Robertino Dinu și Semeniuc? Dintre ei și angajați ruși de la ambasadă, doi dintre aceștia fiind și expulzați din țară după ce au fost declarați persoane non-grata? Știa de mesajele instigatoare răspândite în spațiul online de camarazii săi din gruparea Vald Țepeș?
“Când un popor întreg iese în stradă, când sunt nemulțumiri de masă, când sunt mitinguri de ani de zile în care același subiect se vehiculează, nu este un lucru nou că un cetățean de la Vlad Țepeș cere schimbarea!”
În ce privește eticheta care a fost pusă grupării, ca fiind una paramilitară, veteranul a ținut să lămurească anumite aspecte:
„Pentru că noi suntem militari, doamnă. Eu i-am întrebat și întreb și acum public. Unde au văzut că noi facem instrucție cu trupă? Unde au văzut că noi am instigat în stradă? Am participat noi la vreun meeting anti-sistem? Să-mi arate un singur exemplu unde noi ne-am implicat public într-o manifestare antiguvern. De ani de zile se fac mitinguri. Domnul..cum îl cheamă? Domnul Georgescu a avut un program foarte clar antisistem și îl privește!”
De câte ori s-a văzut generalul cu Călin Georgescu și ce au discutat. “Pe George Simion nu îl suport!”
Gândul a vrut să afle direct de la sursă, de la veteranul Radu Theodoru, cum l-a cunoscut pe fostul candidat independent la alegerile prezidențiale, de câte ori s-au întâlnit și ce au discutat. Iată ce a răspuns generalul:
„Vedeți casa asta? Pe aici au trecut toți cei care au fost și sunt vârfuri politice. A trecut și domnul Călin Georgescu de trei sau de patru ori pe aici. Anul trecut sau acum doi ani, nu mai țin minte. Știe Maria (n.r. doamna care are grijă de general și de gospodăria sa). Așa a trecut pe aici. Am avut discuții nu numai cu el, cu majoritatea celor suveraniști să le zic așa (…) Doamnă, uitați ce se întâmplă. Judec lucrurile din perspectiva istoriei. Nu aia trecută, aia de viitor. Nu am înțeles. Nu am acceptat (programul lui Călin Georgescu-n.r.). Am discutat variante”.
În timpul interviului, una dintre curiozitățile noastre a fost legată și de părerea pe care o are generalul Theodoru despre George Simion, liderul AUR angajat în cursa prezidențială, căruia CCR i-a dat OK-ul să candideze în luna mai pentru scaunul de la Cotroceni. S-a întâlnit generalul și cu George Simion?
„Nu. Pe el nu-l suport! Nu-l suport pentru că acu câțiva ani a declarat public că el va încetățeni dacă ajunge nu știu unde, va încetățeni 800.000 de kazari, doamnă. Ăștia sunt un trib turcoman de la gurile Volgăi…”
Revenind la nemulțumirile care au generat proteste și pe baza cărora s-au axat și inițiatori Comandamentului Vlad Țepeș, generalul Theodoru a subiniat încă o dată cum anume se dorea schimbarea sistemului actual.
“Noi am vrut să schimbăm cu mijloace pașnice. Nu există nicăieri ațâțare împotriva ordinii de stat. Am vrut să schimbăm ordinea actuală, cu mijloace pașnice. Să scoatem în stradă un număr de nemulțumiți, să zicem, care să blocheze sistemul de circulație câteva zile și să-i obligăm pe domnii de la putere să converseze, dar nu cu minciuni cum au făcut mereu… A ieșit armata de rezervă și a spus – Domnule, pensiile noastre sunt așa măriți-le! Da, sigur! Nimic, de 20 de ani. (…) Am încercat 30 de ani să dialogăm… Să-mi spună domnii respectivi (procurori DIICOT-n.r.) unde au acționat cu violență membrii Vlad Țepeș. Eu îi controlez. Eu i-am controlat, n-a existat un act de violență și le-am spus așa – facem niște bluze cu Vlad Țepeș. Ieșim în strada ca să ne vadă că suntem, fără niciun act (de violență-n.r.). Ia uitați-vă la ce am dat eu și jandarmilor și polițiștilor…mă, nu! Fără acte de violențe. Noi ieșim 15 inși. 15 inși răstoarnă Guvernul?”, a spus veteranul.
sursă: gandul.ro