(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
USAID
USAID, agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, a fost fondată de John F. Kennedy în 1961 și are un buget anual de aproximativ 50 de miliarde de dolari, bani declarați ca fiind trimiși în alte țări pentru diverse proiecte. Agenția are peste 10.000 de angajați și, în teorie, are scopul de a sprijini dezvoltarea globală. În realitate, USAID a fost folosită ca instrument pentru a finanța revoluții de culoare și pentru a impune curentul progresist în multe țări, prin sprijinirea ONG-urilor și a instituțiilor media care promovează narative favorabile intereselor americane.
Recent, președintele Trump a semnat ordinul „Reevaluarea și realinierea ajutorului extern al SUA”, ceea ce a dus la suspendarea pentru 90 de zile a tuturor fondurilor externe destinate dezvoltării, cu excepția ajutorului pentru Israel și Egipt. Aceasta a generat un val de reacții, mai ales din partea liderilor ucraineni, care se bazează masiv pe fondurile USAID. Zelenski a scris pe X că programe de importanță critică din Ucraina, dependente de banii americani, sunt acum suspendate, iar el a cerut Uniunii Europene să înlocuiască SUA în finanțarea acestor instituții. Se estimează că aproximativ 90% dintre instituțiile media din Ucraina sunt dependente de finanțare americană.
USAID a fost folosit și pentru finanțarea laboratoarelor biologice din Ucraina, operate de compania Labirint, contractată de Pentagon. Aceste laboratoare au fost implicate în cercetări asupra unor virusuri periculoase, iar programul USAID Predict, lansat în 2009 pentru a studia coronavirusurile, a fost închis subit în 2019, cu puțin timp înainte de pandemia COVID-19, ceea ce ridică multe semne de întrebare.
Același model de finanțare a fost aplicat și în alte țări. De exemplu, în Nicaragua, USAID a contribuit la schimbarea regimului în 2006 prin susținerea unor entități media de stânga. În Balcani, aproape toate țările au instituții media sau ONG-uri finanțate prin USAID sau National Endowment for Democracy (NED), o organizație similară. În Bosnia, în urma intervenției NATO împotriva lui Miloșevici, există acum peste 25.000 de ONG-uri finanțate de SUA. În Georgia, USAID a investit aproximativ 2 miliarde de dolari din 1992 până în prezent pentru a susține activiști și publicații pro-occidentale.
În Ungaria, fondurile lui George Soros sprijină opoziția, iar în România au apărut informații conform cărora Marcel Ciolacu ar fi fost susținut de aceste fonduri în ultimele alegeri. În India, Bangladesh și Pakistan, USAID și NED au fost folosite pentru a influența politica internă, iar în Afganistan, milioane de dolari au fost alocați pentru promovarea culturii opiului, ceea ce a contribuit indirect la finanțarea talibanilor. Se estimează că 60% din profiturile talibanilor proveneau din vânzarea de opiu.
Finanțarea USAID nu s-a limitat la țările în curs de dezvoltare, ci a fost direcționată și către instituții media din Occident, inclusiv Politico, BBC și New York Times. În 2023, USAID a alocat 16 miliarde de dolari pentru Ucraina, 1,6 miliarde pentru Etiopia, 1 miliard pentru Iordania, Afganistan și Somalia, 900 de milioane pentru Siria și 800 de milioane pentru Yemen.
Printre proiectele finanțate de USAID s-au numărat inițiative bizare, precum ore de olărit în Maroc, o operă transgender în Columbia, finanțarea unor operații de schimbare de sex în Coatepeque (Malaezia), crearea unei benzi desenate despre identitatea de gen în Peru și personalizarea prezervativelor pentru țările în curs de dezvoltare. De asemenea, USAID a alocat fonduri pentru promovarea turismului în Liban, chiar și în perioade în care Departamentul de Stat al SUA avertiza că Libanul nu este o destinație sigură.
Închiderea finanțărilor USAID reprezintă o schimbare majoră, dar există posibilitatea ca aceste operațiuni să fie continuate sub altă formă, fie direct prin CIA, fie prin alte organizații afiliate. George Soros și rețeaua sa de influență ar putea continua finanțarea acestor inițiative prin Fundația pentru o Societate Deschisă. Casa Albă a justificat închiderea programelor USAID menționând doar proiectele legate de diversitate și incluziune și lipsa de cooperare a USAID, evitând să discute despre finanțarea revoluțiilor de culoare sau despre sprijinirea liderilor obedienți intereselor americane.
Uniunea Europeană are o organizație similară, numită Directoratul General pentru Parteneriate Internaționale, cunoscută și sub numele de EuropeAid, cu un buget anual de aproximativ 25 de miliarde de dolari. Acest buget se adaugă ajutorului oficial trimis de UE, care însumează aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an. Deși se cunosc puține detalii despre modul în care sunt gestionate aceste fonduri, numeroși jurnaliști independenți au acuzat corupția din cadrul acestei instituții. Acum că americanii au început să își analizeze propriile cheltuieli externe, poate și în Europa va exista o discuție mai serioasă despre unde merg banii contribuabililor.
Planul Trump pentru Gaza și vizita lui Netanyahu
Întâlnirea dintre Trump și Netanyahu a fost extrem de importantă, fiind prima vizită oficială a unui lider străin la Washington în noul mandat al lui Trump. Netanyahu a făcut o postare înainte de plecarea spre SUA, menționând că va discuta o posibilă schimbare istorică a Orientului Mijlociu, una care ar putea fi cea mai mare modificare geografică a secolului. Înainte de întâlnirea cu Trump, Netanyahu și fiul său s-au întâlnit și cu Elon Musk, ceea ce este semnificativ având în vedere că Musk este perceput ca reprezentantul noului stat paralel american din jurul lui Trump, în opoziție cu rețeaua de influență a lui George Soros.
Trump a făcut o declarație surprinzătoare, afirmând că planul său pentru Gaza este să cumpere teritoriul și să relocheze populația palestiniană în Egipt și Iordania, transformând zona într-un resort de lux. Aceasta este o idee inițial promovată de ginerele său, Jared Kushner, care a spus anul trecut că Israelul ar trebui să „termine treaba” în Gaza, sugerând eliminarea sau strămutarea forțată a palestinienilor.
Planul a stârnit reacții negative imediate. Iordania, Egiptul, Arabia Saudită, Qatarul și Emiratele Arabe Unite au trimis o scrisoare administrației americane în care au declarat că se opun relocării forțate a palestinienilor. Deși Egiptul și Iordania sunt complet dependente de ajutorul SUA, liderii lor se află în situații fragile și o astfel de decizie ar putea provoca revolte populare care să le pună regimurile în pericol. Regele Iordaniei va merge săptămâna viitoare la Washington, probabil pentru a discuta despre numărul de refugiați pe care țara sa ar putea fi forțată să-i accepte.
Pe lângă acest plan, SUA și Israel au ieșit din UNESCO, Consiliul Drepturilor Omului al ONU și din Agenția ONU pentru Refugiați Palestinieni (UNRWA), susținând că aceste organizații sunt „anti-Israel” și că sprijină Hamas. Această decizie reflectă lipsa de respect a administrației Trump față de mecanismele internaționale pe care SUA le-au sprijinit timp de decenii.
Netanyahu i-a oferit lui Trump un cadou simbolic – un pager de aur –, iar Trump a răspuns spunând că „operațiunea a fost pe cinste”. Aceasta a fost o referire la atacurile recente din septembrie asupra Hezbollah, în urma cărora au fost răniți aproximativ 4.000 de oameni, inclusiv copii și familii ale presupușilor membri Hezbollah.
În ceea ce privește Arabia Saudită, deși oficial s-a declarat împotriva acestui plan, este posibil ca prințul Mohammed bin Salman să fie de fapt în favoarea lui, având în vedere că inițial a dorit să dezvolte proiecte turistice de lux în zona Mării Roșii, incluzând și teritorii apropiate de Israel. Oficial, liderul saudit nu poate susține public acest plan, deoarece populația Arabiei Saudite este puternic pro-palestiniană, dar relațiile sale strânse cu SUA și Israel sugerează că ar putea sprijini inițiativa în secret.
Trump este singurul lider internațional care a oferit o „soluție” clară pentru Gaza, fie că este viabilă sau nu. Totuși, conferința de presă comună a fost un moment jenant pentru Netanyahu, care a părut vizibil inconfortabil atunci când Trump a început să discute despre acest plan. Este evident că Netanyahu se află într-o poziție foarte slabă, nefiind capabil să își apere populația și având nevoie de un lider străin pentru a propune un plan pentru Gaza.
Urmărește emisiunea integrală aici:
