(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Comunicatul rusesc referitor la Călin Georgescu
De obicei, știți că eu nu comentez situațiile de politică internă din România, dar aici este vorba de politică externă și anume de faptul că Serviciul de Informații Externe al Rusiei a publicat un mesaj oficial acum două zile, aparent de susținere a lui Călin Georgescu, în care îl menționează pe nume și discută despre faptul că Uniunea Europeană vrea să blocheze candidatura lui Georgescu.
Eu cred că, de fapt, acest lucru i-a dăunat mai mult campaniei lui Georgescu, nu doar pentru că ar fi susținut de Rusia – pentru că nu cred că este susținut de Rusia încă. Nici măcar nu s-au dat explicații referitoare la anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale. S-a discutat, s-a insinuat că ar fi fost vreo intervenție străină din partea Rusiei – până și Blinken a spus asta –, dar nu s-a demonstrat nimic.
Eu cred că, de fapt, în această nouă alianță dintre Trump și Putin, Europa a fost împărțită între cei doi lideri. V-am spus acum câteva săptămâni că se pare că, la discuția de pace pentru Ucraina, rușii au cerut și ca trupele americane să se retragă din România și au împărțit practic Europa. Rusia a cerut ca România să rămână sub influența ei, nu a Americii.
Dar acest lucru îi dăunează lui Călin Georgescu, pentru că el, în toată campania lui, a discutat doar despre America, doar despre Trump, iar niciun oficial american nu i-a pronunțat vreodată numele. Dacă ați fost atenți la toate referințele făcute de americani la situația din România, întotdeauna au discutat doar despre fraudă, nu i-au spus niciodată pe nume.
Practic, acum Georgescu s-a trezit că nu are nicio susținere substanțială din partea americanilor, deși el nu a menționat nicio altă mare putere în niciun interviu pe care l-a dat până acum. Iar Rusia doar încurcă și mai tare jocurile prin această declarație, pentru că demonstrează că susținerea americană nu este reală. Dacă rușii chiar voiau să-l susțină pe Georgescu, nu ar fi făcut o astfel de declarație publică. Eu nu am mai văzut să se facă o astfel de declarație din partea unor servicii externe – l-ar fi susținut în alte moduri.
Dar eu cred că, la alegerile care vor urma, jucătorul mai important decât SUA va fi Rusia, care va încerca să impună un candidat favorabil lor, acum că România este din nou percepută ca fiind sub sfera de influență a Moscovei.
Zelenski – Trump
Nu vă mai descriu în detaliu scena din Biroul Oval cu Zelenski și Trump, ați văzut cât de urât au vorbit unul cu altul. De așteptat din partea lui Trump, pentru că, până la urmă, Zelenski este un actor pus în funcția de președinte cu ajutorul SUA, care va fi oricum înlocuit în curând, dar neașteptat din partea lui Zelenski.
Se pare oricum că Zelenski, de la început, l-a sfidat pe Trump. De ce a fost îmbrăcămintea lui o problemă atât de mare? Pentru că administrația americană i-a cerut să se îmbrace la costum, așa cum o făcea înainte de război. După aceea, și-a pus această uniformă de martir, de „om simplu”, pentru a simboliza situația de război. Dar Zelenski, influențat de ceilalți lideri europeni, a refuzat să renunțe la imaginea sa. Până la urmă, americanii sunt cei care au împins Ucraina în acest război, după cum am argumentat de multe ori. Zelenski știe cu siguranță despre toate spălările de bani și activitățile corupte legate de Ucraina, nu doar în legătură cu fosta administrație americană, ci și cu cea actuală. Zelenski a fost foarte defensiv, ceea ce s-a transformat în agresivitate, și chiar l-a asemănat pe Trump cu Putin – cu siguranță, ceva planificat de dinainte.
La câteva ore după ce Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina, ca pedeapsă pentru scena din Biroul Oval, Zelenski i-a trimis un mesaj lui Trump, în care i-a spus că este gata să semneze acordul pentru minerale. Fără ajutorul american, Ucraina se pare că ar mai rezista maxim 90 de zile în război, motiv pentru care europenii s-au grăbit să ofere alte investiții. Dar, desigur, acestea vor fi în detrimentul economiilor europene, care nu au de unde să trimită atât de mulți bani. Oricum, SUA este singurul producător al celor mai multe sisteme militare folosite de Ucraina.
Se pare că, în plus, SUA nu va mai colabora cu Ucraina din punct de vedere al intelligence-ului – aceasta este informația care a apărut ieri. Asta chiar ar fi o mare problemă pentru ucraineni, deoarece aceștia nu pot ataca nicio țintă rusească fără canalele de comunicare din SUA. Așadar, nici măcar cele 90 de zile nu ar mai fi realiste.
Pământurile rare de care SUA are nevoie sunt oricum majoritar în zonele cucerite de ruși sau cel puțin la granița acestora, deci cel mai probabil Rusia și SUA le-au împărțit între ele. De aceea, și Putin a spus că este de acord ca banii ruși sechestrați în Europa să fie folosiți pentru reconstrucția Ucrainei, dacă această reconstrucție ar fi făcută și în zonele care vor deveni parte din Rusia.
Deci, putem să ne așteptăm în continuare ca acordul de pace să fie dictat de Putin, cu aprobarea lui Trump, nu de Europa.
Europa
Cu grabă s-a organizat acel summit de urgență la Londra după scena din Biroul Oval, iar planul de pace asupra căruia s-au pus de acord europenii duminică spune practic doar că trebuie să se continue ajutorul militar pentru Ucraina, să se mențină presiunea economică asupra Rusiei și că, chiar dacă se va ajunge la o pace, aceasta trebuie să respecte suveranitatea și securitatea Ucrainei și să se continue investițiile în armata ucraineană. În plus, se discută despre trimiterea unei coaliții de forțe militare care să garanteze pacea.
Oricum, Putin a spus foarte clar că nu va accepta acest armistițiu și că dorește o pace de lungă durată, fără trupe străine. Așadar, nu se va ajunge la tipul de acord pe care europenii și-l doresc.
Premierul Marii Britanii a spus că este pregătit să trimită soldați în Ucraina, la fel au insinuat și alți lideri europeni. Dar nimeni nu este dispus să facă acest lucru fără să primească garanții de securitate de la americani. Și acest lucru este logic, pentru că numărul de soldați din Europa și nivelul tehnologic al echipamentului militar nu se compară cu cele ale Rusiei sau Americii. De exemplu, Marea Britanie, chiar dacă a făcut o astfel de declarație uluitoare, are doar 74.000 de soldați activi – aproximativ câți are și Algeria.
Ursula von der Leyen a anunțat planul Rearm Europe, adică reînarmarea Europei, care ar mobiliza aproape 800 de miliarde de euro pentru apărare, dintre care 150 de miliarde să fie împrumutați de la Uniunea Europeană de către guvernele naționale – de parcă nu avem deja destule împrumuturi. Dar, din păcate, nu cred că aceste investiții ar fi suficiente. În ultimii 10 ani, SUA a cheltuit aproximativ 8 trilioane de dolari pe apărare și până și lor le-ar fi greu să facă față într-o confruntare cu Rusia. SUA cheltuie aproximativ 70% din bugetul total al NATO și a trimis în Ucraina, nu doar sub formă de ajutor militar, mai multe fonduri decât toate țările europene la un loc.
A apărut și un raport de la Institutul Kiel din Germania, care arată că armata Germaniei nu se poate apăra în fața Rusiei – ceea ce știam deja. Dar raportul susține și că ar dura aproape 100 de ani ca Germania să ajungă la același nivel militar pe care îl avea acum 20 de ani. Se pare că industria militară a Rusiei a crescut până la punctul în care poate produce echivalentul întregului arsenal german în doar șase luni. Așadar, promisiunea de a investi atât de mulți bani în armatele europene pare că nu va face chiar așa mare diferență.
Aseară, președintele Franței a dat și el un discurs național – un fel de răspuns la discursul lui Trump, având în vedere momentul în care a fost înregistrat. Macron a spus că Rusia este un pericol pentru Franța și pentru Europa, că s-a intrat într-o nouă eră și că, dacă America și-a schimbat poziția, Europa trebuie să se pregătească de un viitor fără SUA. A declarat că Franța este pregătită să ofere arsenalul său nuclear pentru protecția întregului continent împotriva amenințării rusești. O declarație foarte gravă – practic, Macron spune că este dispus să folosească arme nucleare în războiul din Ucraina, ceea ce nu ar însemna decât distrugere totală. Un astfel de atac ar fi, cu siguranță, urmat de un război nuclear mondial, pe care Europa îl va pierde, din moment ce Rusia are capacități nucleare mult mai mari.
Europa este într-un moment foarte complicat, pentru că se distanțează de SUA – nu că ar fi avut de ales, pentru că Trump a fost cel care a semnalizat primul că vrea să lase Europa de izbeliște. Dar, în același timp, Europa continuă să insulte Rusia și să militeze pentru război, deși stă foarte prost din punct de vedere militar. Singura șansă a Europei ar fi să încerce să preia procesul de pace, nu să continue declarațiile belicoase, dar nici putere diplomatică nu are pentru a face acest lucru. Din planurile enunțate de liderii europeni, singurii care vor câștiga sunt beneficiarii complexului militar-industrial, care vor primi acum foarte multe contracte pe seama Europei – o Europă care va rămâne oricum în urmă față de celelalte mari puteri și cu o politică externă agresivă față de cel mai important vecin al său. Deci, treburile nu stau bine pentru noi.
Rusia, în mod evident, este un câștigător al evenimentelor din ultima săptămână, rămâne cu o Europă slabă, ce nu va mai avea de ales decât să reintre în sfera rusească de influență, dar și China are mult de beneficiat. Să nu uităm că, după cum am mai spus, China deține foarte multe dintre terenurile agricole și porturile ucrainene, deci, până la urmă, la finalul războiului, investițiile în reconstrucție se vor face în zone controlate de capital chinez.
Compania chineză care deținea Canalul Panama a vândut 90% din el companiei americane BlackRock, iar compania de semiconductori din Taiwan este și ea mutată în SUA treptat, deja se deschide un sediu în Arizona. La Congresul Național Chinez, unde se stabilesc planurile economice pentru următorii ani, încă nu se știu toate detaliile, dar ceea ce este cert este că se va crește bugetul militar cu 7%. Și SUA, și Europa își cresc bugetele militare, iar Trump a spus în timpul campaniei că își dorește să oprească acest ciclu de creștere continuă a cheltuielilor militare – dar, în realitate, s-a întâmplat exact opusul. În plus, China vrea să își extindă cooperarea cu Europa.
Practic, chinezii au acceptat să cedeze America Latină sferei de influență americane, în schimbul retragerii SUA din Taiwan, care a mutat repede compania de semiconductori esențiali produselor americane, și au lăsat Europa să rămână „a nimănui”. Poate că și China se va implica mai mult în Europa, dar Rusia este cel mai probabil să preia ștafeta.
Războiul din Gaza
Să vorbim puțin și despre ce se întâmplă în Gaza, pentru că am observat că majoritatea analiștilor au uitat de acest subiect, acum că, teoretic, există un armistițiu – deși, practic, Israelul continuă acțiunile ostile, iar presa israeliană vuiește cu zvonuri că atacurile militare vor continua și mai puternic.
De săptămâna trecută, Israelul a blocat orice ajutor umanitar în Gaza chiar în ziua în care a început Ramadanul – o sărbătoare care durează aproximativ o lună și este cea mai importantă pentru musulmani. Acest blocaj, din punct de vedere al legii internaționale, este în mod evident o crimă. Motivul invocat este că ajutorul ajunge în mâinile bandiților și teroriștilor, dar, în realitate, oamenii, în afară de apă – care se pare că încă mai poate fi trimisă –, nu mai primesc nimic: nici electricitate, nici mâncare.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a semnat duminică trimiterea a 4 miliarde de dolari în Israel, evitând să ceară aprobarea Congresului printr-un jurământ că Israelul are nevoie urgentă de acești bani. Care este urgența? Nu s-a explicat nimic, iar, în mod oficial, armistițiul este încă în vigoare. Dar, probabil, israelienii au nevoie de acești bani pentru a-și relua ofensiva în curând. V-am mai spus că, în estimările mele, armata israeliană nu poate rezista nici măcar o săptămână fără ajutorul SUA – financiar, de intelligence și militar.
Statele Unite și Israel au respins rapid un nou plan de pace și reconstrucție pentru Gaza, propus de Liga Arabă sub conducerea Egiptului, care a fost dezvăluit marți ca o contrapropunere la planul provocator de „preluare” a Gazei al lui Trump, care pledează pentru îndepărtarea populației palestiniene în statele arabe vecine, planul arabilor ar permite, desigur, ca aproximativ două milioane de locuitori să rămână acolo, fiind pregătiți să mobilizeze 53 de miliarde de dolari pentru locuințe temporare în timpul reconstruirii fâșiei Gaza. Hamas a fost de acord cu acest plan, în ciuda faptului că Autoritatea Palestiniană (AP) din Cisiordania va prelua în cele din urmă guvernarea și gestionarea Fâșiei Gaza, dar guvernul israelian și american au spus că preferă planul lui Trump pentru că acesta le-ar da șansa palestinienilor „să aleagă unde să locuiască”.
Așadar, probabil, îmi pare rău să spun, dar distrugerea Fâșiei Gaza va continua cu susținerea americanilor, care vor pace în Ucraina, dar nu în Orientul Mijlociu.
Urmărește emisiunea integrală aici:
