(transcriere a editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă” la Gold FM)
A trecut prieteni și bugetul pentru 2024 în parlament, cu hibele, capcanele, aranjamentele puturoase dedicate baronilor locali, greșelile de constituire bugetare, toate, dar toate, rămase nedezbătute deoarece s-a jucat timp de 24 de ore piesa “Simion a viol(ent)at-o pe Șoșoacă”. Nu mai e nimic de făcut, anul se încheie în forfota prostească dinainte sărbătorilor, iar mirosul acestor aranjamente puturoase se va amesteca cu mirosul de sarmale, cârnați, cozonaci, vin și țuică, și ne vom trezi după Bobotează probabil mai săraci, în mod sigur mai prostiți. Lecția pe care vă îndemn să o pricepeți este legat de ușurința cu care se poate schimba agenda interesului public, iar în cazul nostru e legată de fatala alegere a circului în locul pâinii, pentru că de fapt asta s-a petrecut în ultimele două zile. Politicienii de la putere și presa bine plătită au preferat să comenteze și să prezinte în locul bugetului doar scenele din piesa “Simion a viol(ent)at-o pe Șoșoacă”, deși acesta nici nu agresat-o, iar treaba cu violul a fost pusă în mod ironic și sub semn de întrebare. Desigur că n-ar fi fost posibilă manipularea dacă George Simion nu și-ar fi ieșit din pepeni, singurul folos pentru el și AUR în urma incidentului cu Șoșoacă fiind că din această mediatizare excesivă, toți cei ce mai au creierul la purtător au priceput că Diana Șoșoacă a devenit marioneta PSDiștilor. Legat de asta, ca să pricep cum stau lucrurile în mod real, am postat aseară o glumă sub formă de poză, pe care o vedeți pe ecran cu Diana Șoșoacă deghizată în Scufița Roșie ce stă lângă un urs întins la orizontală.
Gluma vrut să sugereze, sigur, violența lui Șoșoacă, faptul că înfricoșează pe toată lumea, până și pe un urs. În fine, într-o oră au venit peste 300 de comentarii, pe care, de data aceasta, le-am citit, e adevărat că rapid, deși de obicei nu citesc mesajele de pe Facebook. Vreo 100 dintre aceste mesaje, între timp s-au strâns mai multe, le-am șters direct pentru că erau niște înjurături urâte, proferate de către niște decerebrați. Însă, restul textelor celor care îi luau apărarea lui Șoșoacă mi-au confirmat că publicul ei este de neclintit, că nu acceptă adevărul sau evidență, că au încredere oarbă în Diana Șoșoacă și că mulți au căpătat un comportament de tip isteric după modelul pe care îl susțin, respectiv Diana Șoșoacă. Iar asta e o concluzie de luat în seamă în perspectiva alegerilor din 2024, nu doar de către concurenții partidului SOS, dar mai ales de către strategii PSD, care din disperare și din lipsă de soluții preferă să se joace cu focul. Acești oameni, care sunt câteva mii din suta de mii de pe contul meu de Facebook, dar în mod sigur în România sunt câteva sute de mii dacă nu mult mai mulți printre votanți, ei bine acești oameni sunt foarte ușor de prostit la început, dar e imposibil de întors mai apoi din marasmul gândirii lor, care atenție măi PSDiștilor și securiștilor, această gândire se va radicalizat și mai tare, cu o involuție perizibilă a gândirii spre o atitudine de tip grotă. Iraționalitatea lor pare utilă azi, când e orientată contra lui Simion, dar Ciolacu și ai săi se mint singuri conștient și iresponsabil, crezând că îi vor putea orienta electoral și stăpâni pe acești oameni în 2024. Rămâne deci, cum am încheiat și editorial de ieri, că s-a creat o atmosferă de tip “un ospiciu numit România”, treabă ce ne poate fi fatală tuturor, dar în mod special PSDiștilor, pentru că, ghici ce, ei guvernează.
