Gușă: Trump și Putin au negociat problema siriană în interes mutual/reciproc, cu consecințe geopolitice multidirecționale, ce includ Turcia, Israel, Iran, Ucraina. Care-i rolul României?!

(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)

Autor: Cozmin Gușă

Am tot analizat, inclusiv cu colegii din Clubul de Gândire GOLD, în ultimul an, posibilitatea ca Trump, odată a ajuns președinte, pentru că era favorit, trecând peste atentate, să nu fie validat pe data de 20 ianuarie, pe un motiv legat eventual de un război instalat în Ucraina, între Rusia și NATO, și intrarea inclusiv a Statelor Unite într-o stare de necesitate, care să împiedice învestirea lui Donald Trump. Exemple în această direcție au fost inclusiv după ce  Donald Trump a fost ales, pe 5 noiembrie. Vă aduceți aminte că, imediat după asta, Rusia a fost atacată, de pe teritoriul Ucrainei cu armament american, pe teritoriul Rusiei direct. Reacția lui Donald Trump nu a existat; în acel moment a existat doar reacția fiului său, Donald Trump Jr., care a acuzat complexul militar industrial că vrea să bage lumea într-un mare război, sugerând exact ipoteza noastră, că prin asta se încearcă și blocarea învestirii în funcție a tatălui său. Am avut de-a face atunci și cu un Putin extrem de dur și ofensiv, dar mai mult declarativ, plus exemplul punctual cu celebrele rachete Oreșnik, pe care le-a scos din depozite și a țintit în mod distrugător ceva important în Kiev. Tot la modul de descurajare, au apărut și statisticile legate de aceste rachete non-nucleare, dar care au posibilitatea să distrugă orașe importante din Europa; s-a calculat că ar face 10 minute până la Berlin, 14 minute până la Paris, 16 minute până la Londra, spunându-se că există un stoc de circa 20-25 de asemenea rachete. După toate acestea, am scris atunci că Trump are nevoie neapărată de Putin ca să poată rezista până pe 20 ianuarie, ca să fie învestit cu puteri de președinte și îmi bazam raționamentul pe faptul că, dacă Putin va reuși să nu cedeze provocărilor administrației actuale a Statelor Unite și să declanșeze un mare război, atunci nici Casa Albă actuală nu va avea motiv să declare stare de necesitate; deci cu cât Putin reușește să întârzie războiul, cu atâta este favorizată învestirea lui Trump. Asta era explicația pe care o dădeam, numai că un asemenea joc ca să-l faci și ca să-l poți face ai nevoie să deschizi alte fronturi de mare magnitudine și uite frontul sirian; pe asta îmi bazez teoria de astăzi, când spun că Trump și Putin au negociat problema siriană, au făcut-o într-un mod pragmatic, vor fi consecințe ale întâmplărilor din Siria la nivelul probabil al zecilor de mii, Doamne ferește, de sute de mii de victime, dar este posibil.

Deocamdată vă prezint o cronologie. Deci izbucnește știrea cu Assad care a fugit din Siria, la pachet cu faptul că poate avionul său ar fi fost deja doborât și Assad este mort. Singurul care a intervenit public pentru explicații este Donald Trump, aflat în vizită în Europa, la Paris, care explică extrem de senin lumii că acest lucru s-a putut întâmpla doar pentru că Vladimir Putin a retras sprijinul Rusiei pentru regimul Assad. La câteva ore distanță, după declarația lui Trump, aflăm că Assad nu doar că a ajuns la Moscova, dar a primit direct azil politic în Rusia, împreună cu familia sa; și Trump revine din nou cu declarații, ieri. Care sunt aceste declarații, foarte interesante? Că îi solicită lui Putin să-și recunoască înfrângerea în Siria și că, atenție, este momentul să se așeze pentru negocieri de pace. „A venit vremea păcii”, așa a zis Trump. Ce credeți că a făcut orgoliosul Putin în fața acestei declarații ofensive a lui Trump? Nimic. A tăcut și l-a lăsat pe Trump să înregistreze o victorie simbolică, de care are nevoie pentru a-și întări prestigiul și puterea în Statele Unite, prieteni. Ăsta este un lucru pe care trebuie să-l interpretați și, sigur, a deschis perspectivele pentru negocieri de pace în Ucraina. Concluzia parțială în acest moment este că asistăm la un joc de șah extrem de nimerit, condus, bineînțeles, de către Putin, cu beneficiar Donald Trump, ce dă peste cap planurile de escaladare a războiului din Ucraina, plan care există, pentru că, ieri, Alex Jones, atenție, (știu, e descris de către sorosiți că nu-i credibil, că e cu teoria conspirației, dar vă spun eu cum e: e un fel de Bogdan Comaroni al Americii. Deci dacă aveți încredere în Bogdan Comaroni, să aveți încredere și în Alex Jones, un podcaster celebru acolo, în SUA, și apropiat de Trump, foarte apropiat de Trump, beneficiind de informații în exclusivitate de la Trump) a anunțat ieri că România va fi folosită ca rampă de lansare a războiului NATO contra Rusiei, iar situația pare ideală pentru vulturii războiului, deoarece România n-are nici conducere legitimă, din 20 decembrie nici președinte, Constituția la noi a fost suspendată, numai bună de manipulat. Alex Jones revine și mai spune că, din acest pachet de destabilizare mondială, fac parte și evenimentele din Georgia (și le-ați văzut: bătăile de pe stradă, dintre oamenii președintelui și oamenii Guvernului) și evenimentele din Coreea de Sud (le-ați văzut și acolo; s-au finalizat cumva), dar totul devine și mai clar. Pe scurt, beneficiarul principal al acestui joc multidirecțional de tip geopolitic este Turcia, care recapătă o mare alonjă geopolitică în regiune, abordează în calitate de solist problema kurdă, având în buzunar și manipularea refugiaților sirieni, pe care îi găzduiește. Vă reamintesc că acești kurzi sunt în număr de câteva zeci de milioane și sunt susținuți de către SUA, dar generează mari probleme și Iranului. Pe cale de consecință, Statele Unite ale Americii vor trebui să intre rapid în joc ca să-i apere pe kurzi, iar, în concluzie, capabilitățile  americane de intelligence și cele militare operative vor fi concentrate, începând de ieri, cum ar veni, în zona siriană, trebuind să facă față unor provocări în negocierile cu Erdogan, dar nu numai acest lucru, ci și în, să spunem, aducerea Israelului într-o postură de flotabilitate, în condițiile în care se prevede un regim islamist dur care va urma celui a lui Assad. V-am făcut o sinteză geopolitică; restul voi discuta cu colegii mei din Clubul de Gândire și voi scrie în zilele următoare.