”Alegerile prezidențiale anulate fac din România o caricatură a democrației Cetățenii vor trebui să continue să voteze până la obținerea rezultatului „corect”” scrie, într-o analiză sarcastică, dar extrem de critică, ziarul Magyar Nemzet, apropiat de FIDESZ-ul lui Viktor Orban, sub semnătura lui Földi László, expert în politici de securitate și președinte al consiliului de administrație al Fundației Safe Society.
”Nu vom ști niciodată dacă dl.Călin Georgescu a fost un naționalist ultra-român doar în retorică, sau ar fi fost și în fapte ca președinte al Republicii. Curtea Constituțională a României a decis să anuleze rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România pe baza unor informații operative, adică nelegalizate, ale serviciilor de informații. În consecință, turul al doilea nici măcar nu a mai avut loc, fiind dispusă o procedură electorală complet nouă, inclusiv selecția candidaților și o nouă perioadă de campanie electorală care să dureze până la următoarea dată a alegerilor, potențial cel mai devreme în martie 2025.
Ceea ce a precedat acest lucru a fost faptul că Georgescu a câștigat primul tur, obținând cele mai multe voturi, deși nu era susținut de niciun partid politic, spre deosebire de Elena Lasconi, care era încă în cursă și susținută de o coaliție de mai multe partide. După tăcerea stupefiantă, a venit ajutorul, Washingtonul părând să fi știut că Constituția României permite astfel de cazuri. În ce cazuri? Păi, atunci când rezultatul unui vot democratic nu este acceptabil pentru cei care preferă să trăiască cu steagul american la butonieră, deși sunt politicieni români?
Acuzația formală este că, potrivit informațiilor serviciilor de informații, influența străină dirijată de Moscova ar fi interferat în democrația românească. Problema reală cu Georgescu, în afară de opiniile sale naționaliste, este că programul său includea o viziune de retragere din NATO și neparticiparea completă a României, chiar și indirect, la conflictul militar din Ucraina. Evident, aceste remarci i-au iritat pe politicienii americani. Ceea ce, desigur, nu înseamnă interferență în afacerile interne ale României, nu-i așa? În retrospectivă, nu vom ști niciodată ce l-a făcut atât de popular în ochii electoratului – și dacă nu naționalismul său, ci mai degrabă conceptul său de politică externă a fost mai convingător.
În afară de a servi America, referirea la serviciile secrete este deosebit de exasperantă. Ori de câte ori puterea nu-și poate dovedi punctul de vedere cu fapte, ea citează adesea informații care de fapt nu există. Există două motive fundamentale care justifică inexistența unor astfel de informații. Primul este de natură politică: serviciile secrete din orice țară trebuie să fie neutre din punct de vedere politic și nu pot sprijini interesele de partid. Desigur, prin capacitățile sale operaționale, acestea au un rol de jucat în garantarea unor alegeri fără interferențe străine, indiferent de puterea străină în cauză! Justificarea tehnică este la fel de clară: informațiile serviciilor de informații sunt confidențiale și, ca atare, nu pot fi menționate în mod deschis. Pentru a se putea lua măsuri legale pe baza unor suspiciuni obținute din punct de vedere operațional, astfel de informații ar trebui să fie transmise unor organisme precum poliția sau procuratura, care sunt autorizate să desfășoare o anchetă deschisă.
Acestea ar investiga apoi în cadrul unei proceduri deschise dacă au existat sau nu influențe/atacuri străine din orice direcție. Dacă ar fi existat, să zicem, o manipulare din partea Moscovei, și aceasta ar fi fost tehnică, ar fi putut fi eliminată prin mijloace operaționale fără a fi cunoscută publicului. Apoi, în turul doi al alegerilor, alegătorii români ar fi putut decide între cei doi candidați fără sprijin „extern”.
În schimb, ceea ce a rămas a fost un circ: acuzații fără dovezi și manipularea procesului politic.
Declarațiile lui Georgescu care puneau la îndoială apartenența la NATO și cereau încetarea războiului din Ucraina au provocat o panică majoră în rândul elitei politice din România. Aceasta a condus la dorința de a-l înlocui pe Georgescu, cu adevărat independent, cu un candidat „independent” susținut de partide, și anume Nicușor Dan, primarul Bucureștiului. Noul candidat înlocuitor s-ar confrunta apoi cu candidatul susținut de partide, Elena Lasconi.
Deci, ce este asta?
Un jucător pentru care nimeni nu a mai votat până acum ar veni, la cererea partidelor politice, să concureze cu candidatul partidelor?! Și dacă acest lucru nu ar fi suficient de bizar, a devenit absolut clar că influența occidentală este considerată mai puțin dăunătoare decât cea orientală. Chiar dacă tehnologia modernă permite practic oricui, oriunde, să influențeze orice. Politicienii înșiși sunt cei care au contribuit la confuzia emergentă prin faptul că au neglijat să introducă controale semnificative care să reglementeze platformele social media. Dar cum ar fi putut să o facă prin mijloace politice când aceste structuri – precum Fed, banca centrală a SUA – sunt în mâini private.
Faptul că mâinile proprietarilor sunt ținute din culise depășește cu mult anomaliile unei alegeri prezidențiale în România. Situația din România evidențiază, de asemenea, vulnerabilitatea democrației atunci când jocurile politice se bazează pe intimidare și pe acuzații vagi care citează serviciile secrete. Presa susținută de SUA, de exemplu, se referă la eveniment ca la o „decizie istorică”, dar chiar așa arată democrația viitorului – unde viziunea guvernării mondiale este atât de evidentă?
Nu poate fi exclus ca în România să se încerce o tehnică bine dezvoltată – pe lângă loviturile de stat militare – al cărei slogan este: continuați să votați până când „rezultatul dorit de mine” este obținut.
Acesta este în primul rând motivul pentru care cazul Georgescu merită o atenție deosebită și o reflecție primară, cu mențiunea că, în cazul în care cineva pledează pentru o politică extremistă de excludere, acesta nu ar trebui, bineînțeles, să fie susținut. Concluzia este că o provocare similară ar putea apărea și aici. Suntem pregătiți în țara noastră să ne apărăm de influența externă și de orice fel de atac tehnic? În parte, da, deoarece există instituții competente și putem învăța multe din greșelile altora. Dar suntem pe deplin conștienți de intențiile reale ale actorilor politici, de trecutul lor, de agendele lor ascunse?
Secolul XXI se dovedește a fi o rundă grea. Nu le permite politicienilor și nici nouă, cetățenilor cu drept de vot, nici măcar un minut de odihnă. În propriul nostru interes, aceasta necesită mai multă atenție și claritate ca niciodată pentru a identifica și localiza în mod corespunzător soluțiile politice din ce în ce mai extreme care sunt prezentate” mai scrie ziarul. (Traducere și adaptare B.T.I.)
Sursă: inpolitics.ro
