“.. Ne-am săturat să vă găzduim pe voi, lunaticilor. E timpul ca adulții reali să pună piciorul în prag și să oprească smiorcăiala voastră și daunele pe care le-ați provocat asupra noastră, a economiilor noastre, a culturilor noastre și a instituțiilor noastre.” — El Gato Malo pe Substack
Notă: Postez actualizări sub corpul principal al blogului.
Imaginați-vă: Președinte “Joe Biden”, pe veranda din spatele casei sale de pe plaja Rehoboth, duminică seara, înainte de cea mai importantă săptămână. Tocmai ce a declarat națiunii că doar o ”acțiune a Lui Dumnezeu” îl va împiedica să candideze pentru realegere. Dr. Jill a intrat înăuntru pentru a lua un alt Martini, extra-sec, fără Vermut, fără gheață, fără măsline. Consilierul șef, Hunter Biden, tocmai a condus în Wilmington “pentru a ridica ceva”, a spus el. Înghețata de ciocolată se topește în castronul din poala lui ”Joe Biden” în timp ce el are o altă criză de Parkinson care-l îngheață pe loc. Privirea sa este fixată pe Atlanticul gri-verzui, către orizontul gol, la fel ca perspectivele sale actuale din carieră.
Așa cum se întâmplă adesea, îl fură somnul. În visul său, sună un telefon roșu.
“Cine e. .?”, întreabă el.
“Eu, Dumnezeu. Era și timpul ca tu și cu mine să avem o mică discuție. Cred că nu te gândești serios la o nouă candidatură…”
“Eu apăr democrația! Trebuie să rămân în joc. Trebuie să-l înving pe Hitler.”
“Democrație pe naiba! Îl faci chiar tu pe Hitler un pic cam evident în ultima vreme. 97 de acuzații asupra lui DJT? Îl pui în centrul atenției, ca pe George Floyd!”
“Dar. . dar. . insurecția—”
“Insurecție pe naiba! De ce o tot menționezi?”
“Dacă repeți suficient de des lucrurile, oamenii ajung să le creadă.”
“Cine ți-a spus asta?”
“Andrew Weissmann.”
“A, da? L-am alungat din casa mea cu mult timp în urmă. Cine ți-a spus să-l asculți?”
“Lisa Monaco și Mary McCord.”
“A, da? Ei doi! Doar ca să știi, le-am anulat planul de ‘pensionare’ aici cu mine. Ei merg în alt loc, împreună cu Weissmann. Acum, am vești pentru tine, Joey: Tre’ să-ți închid robinetul… să te scot pe tușă… să te trimit la plimbare.”
“Dar de cee? Am reușit atâtea. M-ai văzut la Gettysburg, bătându-i pe acei insurecționiști?”
“Eu văd totul. Nu te-am văzut pe acolo atunci”
“Ce zici de momentul în care am luat cu asalt plajele din Normandia?”
“Neeh. Pe-atunci erai într-un pătuț de bebeluși, mergând de-a bușilea. Uite, Joey, îți propun ceva: îți amintești că ai spus ‘Dumnezeu binecuvântează America’ în toate discursurile pe care le-ai ținut?”
“Toți spunem asta. Oricum. . .”
“Probabil că toți o faceți, dar eu am responsabilități, știi ce zic? Am tot încercat și răsîncercat să binecuvântez pământurile astea, dar tu și ai tăi îmi faceți munca muult prea dificilă. Deci, vești fulger: ești out. Decizie oficială de la subsemnatul. Scz.”
“Dar. .dar. . asta e. . . asta-i rasism!”, bombăne președintele pe măsură ce visul său se dizolvă ca un abur.
Dr. Jill îi scutură umărul, destul de dur.
“Am auzit asta! Nici prin gând să nu-ți treacă să renunți!” spune ea. “Sau nu mai primești înghețată niciodată! Ai înțeles?”
“Mda, Bine! Bine! Oricum. . .”
Și aşa se întâmpla în orele amurgului celui de-al 46-lea preşedinte. Măcar Rob Reiner nu l-a rugat să se retragă. În acest moment, se pare că nimeni nu e în măsură să ne salveze democrația până când și dacă nu fac ceva pentru a salva Partidul Democrat ce s-a împotmolit. E nevoie de soluții urgente în capitala noastră națională. Congresul se întoarce din vacanță astăzi. Atât de multă pălăvrăgeală disperată este emanată din mlaștina Potomac, încât se ridică ca o miasmă mortală care infectează pe toată lumea! Ce naiba e de făcut acum?
Există Planurile A, B, C, D, E . . . . O singură problemă: toate arată ca o variațiune a aceluiași haos. Să-l lași pe bastardul dement să intre în cursă și să speri la ce e mai bun? Vă rog… Credeai că dezbaterea este groaznică? Şi colocviul lui Stephanopoulos a fost nesuferit? Imaginați-vă gafele și bâblbâielile care vor veni în lunile următoare. De exemplu, convenția de la Chicago. . . “Joe B” îngheață timp de 5 minute lungi în timpul discursului la mijlocul podiumului, ca un android defect într-un film sci-fi. . . “Joe B” se împiedică pe scenă la un târg de stat din Midwest. . . “Joe B” provoacă un veteran tetraplegic într-un scaun cu rotile la un concurs de tracțiuni. . . .
Apoi, există . . problema Kamala. Ar putea ea, um, să intre în cursă, dacă. . știi . . . ar fi cazul? Ea vine cu o zestre de peste 250 de milioane de dolari în contribuții de campanie, pe care nici un alt candidat nu le are. Destul de tentant. Dar râsul isteric. . . ? Discursurile aride. . .? Realizările ei. . . ?
Oare Hillary ar permite asta? Hillary se ascunde atât de liniștită în fundal, ca unul dintre acei pești care se auto-camuflează, care se prefac că sunt o stâncă, cu un mic cârcel atârnând în fața gurii ei pentru a ademeni alți mici pești . . înainte să-i . . hap-hap! Ea ar putea fi, fără îndoială, chiar mai urâtă de mai mulți alegători decât domnul Trump în acest moment.
Apoi, există ideea prezentată chiar peste week-end pentru a pune în scenă o primă scamatorie înainte de Convenția Democrată din august. Cu condiția campaniilor “pozitive”. Asta înseamnă să nu vorbeşti de Hitler? Abia aștept să văd cum va funcționa asta.
În cele din urmă, există o soluție nouă pentru această problemă: “Joe Biden” rămâne în cursă, se ciocnește de Kamala, îl instalează pe Barack Obama în slotul de vicepreședinte, zburdă pe acolo, apoi, undeva în jurul datei de 21 ianuarie 2025, “JB” pleacă. . . și voila! Ne întoarcem la vremurile bune cu Obama președinte! Ce piesă! Genial! Doar că, vezi tu, al 22-lea Amendament spune doar că…: Nicio persoană nu va fi aleasă în funcția de președinte mai mult de două ori. Nu spune nimic despre a fi ales vicepreședinte și apoi a fi ridicat la rang de președinte din întâmplare. Dacă acest lucru nu poate să ne salveze democrația, nu știu ce altceva o va face.
Așteptăm schimbări rapide în această săptămână. Voi actualiza aici informațiile.
Actualizare 9 iulie: Se pare că Rob Reiner s-a activat împotriva lui “Joe Biden” la urma urmei.
sursă: kunstler.com
traducere și adaptare: Oana-Medeea Groza
