Decizia de a avea sau nu copii, dacă suntem capabili, ne cere să facem un bilanț al finanțelor noastre, al situației noastre de viață, al statutului relației noastre și al planurilor de carieră, printre diverși alți factori. În ultimii ani, o altă întrebare s-a strecurat, alimentată de criza climatică care se profilează: Ce impact are asupra planetei aducerea pe lume a copiilor?
Întrebarea este împovărătoare pentru mulți tineri, deoarece subiectele legate de sustenabilitate și viitorul planetei domină agenda de știri, iar suprapopularea este adesea amintită ca factor declanșator. Primul studiu academic al problemei de anul trecut a constatat că un număr copleșitor de persoane care sunt îngrijorate de criza climatică decid să nu aibă copii din cauza temerilor că aceștia vor avea de suferit în viitor.
În urma studiului, care a inclus 600 de persoane cu vârste cuprinse între 27 și 45 de ani, s-a constatat că 96% au fost foarte sau extrem de îngrijorați de bunăstarea potențialilor lor copii într-o lume devastată de schimbările climatice. De asemenea, studiul a relevat opinii profund pesimiste cu privire la viitor, 92,3% dintre cei 400 de respondenți oferind o viziune negativă asupra viitorului și doar 0,6% au fost pozitivi.
Consensul științific este că a avea copii este cea mai de impact acțiune pe care o poate face un individ pentru a crea o cantitate enormă de de emisii de carbon. Un studiu din 2017 realizat de oamenii de știință specializați în climă Kimberley Nicholas și Seth Wynes a constatat că un copil născut în lumea dezvoltată lasă anual o amprentă de carbon de 58,6 tone metrice.
Studiul, publicat pe Environmental Research, a recomandat persoanelor să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră prin a avea un copil mai puțin, a trăi fără mașini, evitând călătoriile cu avionul și având o dietă pe bază de plante.
Autorii au precizat: „Aceste acțiuni au un potențial mult mai mare de a reduce emisiile decât strategiile promovate în mod obișnuit, cum ar fi reciclarea cuprinzătoare (de patru ori mai puțin eficientă decât o dietă pe bază de plante) sau schimbarea becurilor de uz casnic (de opt ori mai puțin eficient)”.
Recent, Prințul Harry și Meghan Markle au adus această problemă în centrul atenției după nașterea celui de-al doilea – și ultimul – lor copil, în luna iunie anul trecut. Înainte ca Meghan să rămână însărcinată cu Lilibet, Harry a declarat pentru Vogue că intenționează să aibă „maximum” doi copii.
„Acum știm că a avea o familie mai mică este de fapt unul dintre cei mai eficienți pași pe care îi pot face – și nu mai este o idee dată la o parte de societate”
Cuplul a fost numit „un adevărat model” de către organizația caritabilă Population Matters din Marea Britanie, care militează pentru o „populație umană sustenabilă”. Potrivit organizației caritabile, decizia ducelui și ducesei de Sussex va contribui la „asigurarea unui viitor mai bun pentru copiii lor”.
Deci, cât de mult ar trebui să contribuie schimbările climatice la decizia noastră de a avea copii? Răspunsul nu este clar și a stârnit dezbateri în rândul comunităților academice și științifice de ani de zile.
Problema suprapopulării este adesea amintită ca un motiv pentru a nu avea mai mulți copii, deoarece lumea pare să înainteze în grabă spre devastarea mediului. Deoarece resursele Pământului sunt finite, nu poate susține creșterea nelimitată a populației – cu toate acestea, utilizarea resurselor a fost, de asemenea, legată de obiceiurile de consum ale țărilor cu venituri mari, care au rate de creștere a populației mai lente decât restul lumii.
Cu toate acestea, schimbările climatice sunt determinate și de gospodării. Studiile au arătat că, prin consum, gospodăriile sunt responsabile pentru 72% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ceea ce le face factori cheie în atingerea obiectivelor stabilite de Acordul de la Paris.
Alistair Currie de la Population Matters, care încurajează oamenii să aibă familii mai mici pentru a obține o populație durabilă și sustenabilă, a declarat pentru The Independent: „Potrivit Programului ONU pentru mediu, aproximativ două treimi din toate emisiile sunt legate de gospodării. În medie, o persoană din Marea Britanie este responsabilă pentru de patru ori și jumătate din emisiile unei persoane din India sau de 25 ori mai mult decât emisiile unei persoane din Burkina Faso”.
„Trebuie să reducem acest lucru și oamenii iau deja măsuri pozitive, cum ar fi schimbarea dietelor – ceva ce foarte puțini oameni făceau acum câțiva ani. Acum știm că a avea o familie mai mică este de fapt unul dintre cei mai eficienți pași pe care îi pot face – și nu mai este o idee dată la o parte de societate”.
„De fapt, într-un sondaj recent pe care l-am efectuat, aproape o treime (31%) dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani au spus că vor să aibă mai puțini copii sau chiar deloc din cauza îngrijorărilor legate de impactul lor viitor asupra mediului”.
„Avem la dispoziție doar următorii câțiva ani pentru a rezolva criza climatică!”
Cu toate acestea, Kimberly Nicholas, un om de știință din domeniul climei, co-autor al studiului din 2017 care a recomandat oamenilor să aibă mai puțini copii, a spus în cartea sa din 2021 „Under The Sky We Make” că dacă cineva vrea cu adevărat să devină părinte, ar trebui să o facă pur și simplu.
Ea a declarat pentru Vox că reducerea populației nu va “rezolva criza climatică”, adăugând că trecerea la o agricultură durabilă este mai urgentă în efortul de a inversa schimbările climatice.
„Motivul pentru aceasta este că avem doar următorii câțiva ani pentru a rezolva criza climatică într-o manieră suficient de eficientă”, a spus Nicholas.
„Știm că avem acest platou limitat de emisii de carbon care determină cât de multă încălzire globală vom experimenta. Suntem foarte aproape de limite înfricoșătoare și periculoase în acest moment”.
„Și știm ce trebuie să facem, și anume să lăsăm combustibilii fosili în pământ și să trecem la agricultura regenerativă și durabilă. Aceasta este misiunea noastră în acest deceniu”.
În termeni globali, se estimează că agricultura este direct responsabilă pentru până la 8,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, iar alte 14,5% provin din utilizarea terenurilor. Potrivit raportului special al IPCC privind schimbările climatice din 2019, această schimbare a terenurilor este în principal formată din defrișări în țările în curs de dezvoltare pentru a curăța terenurile pentru producția de alimente.
O contribuție mult mai mare la emisiile de gaze cu efect de seră o au companiile de combustibili fosili, dintre care 20 au fost direct legate de mai mult de o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră începând din 1965.
Studiul lui Nicholas a măsurat impactul pe termen lung al unui copil în climatul de astăzi, luând în considerare probabilitatea ca acel copil să continue să aibă proprii copii, creând noi generații.
Dar ea a spus că, dacă oamenii simt cu adevărat că vor un copil și își doresc din tot sufletul acest lucru, ar trebui să devină părinți.
Cu toate acestea, Currie a subliniat că studiul lui Nicholas sugerează că a avea un copil mai puțin ar putea fi de 20 de ori mai eficient decât alți pași pe care oamenii îi iau pentru a reduce emisiile de carbon.
El a adăugat: „Asta nu înseamnă că oamenii nu ar trebui să aibă copii. Trebuie să facem multe alte lucruri ca societate și ca indivizi – acest lucru nu este un panaceu, dar face o mare diferență și știm acum că diferențele mari sunt ceea ce avem nevoie”.
sursă: independent.co.uk
