Pe când anul 2022 stătea să se sfârșească iar anul 2023 stătea să se nască, respectiv la 15 decembrie 2022, la invitația filialei San Diego a Consiliului pentru afaceri globale (SUA), Adrian Severin, fost ministru de externe român, fost Președinte al AP-OSCE, fost raportor special al ONU pentru Belarus, fost șef al delegației PE pentru relația cu Ucraina și fost raportor permanent al PE pentru relația cu Rusia, a conferențiat timp de circa o oră pe tema Evoluții curente în spațiul euro-atlantic văzute din perspectivă est-europeană. Expunerea a fost urmată de o altă oră dedicată comentariilor, întrebărilor și răspunsurilor.
Înainte de a intra în temă, vorbitorul a făcut trei precizări considerate de el a fi esențiale pentru punerea expunerii în contextul corect: i. Adrian Severin a subliniat că a fost inițiatorul și promotorul parteneriatului strategic dintre SUA și România, pe care l-a propus părții americane la întâlnirea sa cu fostul Secretar de Stat Madeleine Albright, în aprilie 1997, și pe care continuă să îl considere a fi o componentă esențială a sistemului de securitate al României; de aceea îngrijorările și criticile sale referitoare la unele dintre deciziile de politică externă ale SUA trebuie privite ca venind din partea unui partener, iar nu al unui inamic. ii. El a mai subliniat că cele ce urmau a fi spuse reprezintă opiniile sale personale și ale curentului de gândire căruia îi aparține, iar nu poziția oficială actuală a guvernului român. iii. În fine, s-a mai menționat că opiniile exprimate în conferință evaluează evoluțiile politicii mondiale și, cu precădere, politica SUA, din perspectiva celor care trăiesc în Europa centrală și orientală, perspectivă care poate fi diferită de cea americană (așa se vede politica SUA din Europa centrală și de est.).

Adrian Severin, fost ministru de externe al României Foto Mihail Oprescu, Q Magazine
Sub titlul general menționat au fost tratate 16 sub-teme după cum urmează:
1. „America înăuntru, Rusia afară și Germania jos!” – este aceasta încă strategia SUA în Europa?
2. Războiul din Ucraina (I): un război între Rusia și Ucraina sau un război între NATO și Rusia?
3. Războiul din Ucraina (II): un război între SUA și UE? (Planul Marshall în oglindă)
4. Un război în interiorul NATO
5. Sfârșitul strategiei Ribbentrop-Molotov / vechiului coșmar euro-asiatic (blocul ruso-german) și începutul noului coșmar euro-asiatic (blocul ruso-chinez)?
6. Inițiativa celor trei mări: un Zid American în calea Rusiei, Germaniei sau a amândurora?
7. Războiul baltic: sabotarea North Stream și noua încercuire a Germaniei
8. Prăbușirea UE, remilitarizarea Germaniei și griparea motorului franco-german (în siajul războiului din Ucraina)
9. Sfârșitul Europei germane și naționalismul maghiar / italian (în siajul războiului din Ucraina)
10. Griparea parteneriatelor strategice româno-polonez și româno-maghiar (în siajul războiului din Ucraina)
11. Autonomia strategică neo-otomană și griparea parteneriatului strategic româno-turc (în siajul războiului din Ucraina)
12. Pericolul unei „Ucraine Mari post sovietice” și ale unui război înghețat ruso-ucrainean la marginea spațiului euro-atlantic
13. Redeșteptarea necazurilor balcanice
14. Patru șarade geo-strategice: i. Șarada Germania-China; ii. Șarada Rusia-China-Iran; iii. Șarada Rusia-India-China; iv. Șarada Rusia-China-Arabia Saudită
15. După ordinea mondială bipolară, două lumi cu ordini ereditar incompatibile?
16. După ordinea mondială unipolară americană, o ordine mondială multipolară cu caracteristici chineze?
În locul concluziilor au fost propuse spre reflecție patru teze și anume:
a) nevoia urgentă a unei reconcilieri ruso-americane;
b) oprirea urgentă a războiului din Ucraina pe baza principiului naționalităților și a unei delimitări clare între suveranitatea Ucrainei și Rusiei, cu garanții de securitate pentru ambele și pentru vecinii lor
c) o nouă Conferință pentru Securitate și Cooperare în Europa care să ducă la încetarea războiului din Ucraina și să stabilească o nouă ordine în Emisfera Nordică
d) America are nevoie de aliați europeni / ruși puternici în negocierile cu China pentru definirea noii ordini mondiale în Secolul Asiei.
Conferința a fost înregistrată video și distribuită de organizatori pe rețelele lor de comunicare publică. Sesiunea de întrebări și răspunsuri nu a fost destinată publicității.
Dezbaterile au evidențiat abordarea de manieră rațională și pozitivă a câtorva dileme strategice precum: i. o Rusie slabă poate fi un atu sau o vulnerabilitate pentru securitatea și stabilitatea lumii? ii. ridicarea inevitabilă a Chinei este mai bine să aibă loc cu sprijinul sau împotriva Occidentului colectiv euro-atlantic? iii. pacea lumii poate fi asigurată mai bine prin impunerea unui singur set de valori referitor la modul de organizare și de viață al națiunilor sau prin recunoașterea diversității acestora și acceptarea coexistenței lor?
Evenimentul a pus în lumină pluralismul școlilor de gândire americană și a fost de natură a reconfirma faptul că dialogul constituie cea mai bună cale pentru a ajunge la înțelegerea realității și a permite convergența opiniilor și acțiunilor.
După cum a declarat Adrian Severin, „ca parteneri onești ai SUA, este de datoria noastră, a celor din linia întâi a frontului crizelor, pentru care sunetul gloanțelor este mai puternic decât cel al fanfarelor intonând marșurile victoriei, să dialogăm cu interlocutorii americani, sincer, decomplexați, rațional și pozitiv, fără lozinci propagandistice, invective, etichetări depreciative sau procese de intenție, încercând găsirea unor ieșiri deopotrivă juste, fezabile și durabile din actuala dezordine globală care pare a ne împinge nu numai către un alt război mondial, ci și spre unul nuclear fără precedent”.
În susținerea expunerii a fost folosit un amplu, interesant și sugestiv material video pe care, cu acordul autorului și al organizatorilor conferinței, îl prezentăm în continuare, precizând că acesta reprezintă traducerea în limba română a originalului redactat în limba engleză.



















sursă: qmagazine.ro