(transcrierea pamfletului „Omul Negru al Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Azi suntem în „ziua de după” (The Day After); din fericire, nu e vorba despre apocalipsă, ci despre faptul că ar fi prima zi în care nu se trage între Israel și Iran, fiind un armistițiu autoimpus de către cele două țări, dar armistițiu nedublat de discuții sau tratat de pace. Un rezumat la ce am avut și cu ce ne-am ales în urma acestui război de 12 zile. După 20 de luni de carnagiu în Gaza, o epurare etnică a palestinienilor operată de către Israel, cu acordul tacit și infam al comunității diplomatice internaționale, acum aproape două săptămâni, Bibi Netanyahu, cu acordul explicit al lui Trump, a atacat Iranul, cu scopul declarat de a distruge siturile nucleare, respectiv cel nedeclarat de a distruge țara, cu populația civilă la pachet. De fapt, acest ultim scop nu a fost chiar nedeclarat. Acum nouă zile, în plin război Israel-Iran, infatuatul și excesivul Trump a anunțat că va fi distrusă capitala Teheran a Iranului, cu cei 10 milioane de locuitori, iar iresponsabilul Bibi l-a dublat imediat, spunând, la rândul să, că ia în calcul să folosească o bombă nucleară contra Iranului. Tot imediat după aceste declarații ale cuplului groazei, Putin s-a oferit rapid să conducă negocieri de pace, condamnând Israelul, iar Xi Jinping a avertizat direct și dur America, anunțând că lumea se descurcă și fără Imperiul American, unul aflat în disoluție. Încurajat de asemenea susținere din partea Rusiei și Chinei, Iranul a contraatacat Israelul în mod violent și eficient, generând pagube uriașe infrastructurii israeliene, pe care încă nu le putem cuantifica, deoarece aparatul propagandistic al lui Bibi refuză oferirea de date precise de pe frontul din Israel. Dar știm cu precizie că în mod practic faimosul Iron Dome, scutul de oțel, a fost zdrobit, dovedindu-și ineficiența și lăsând populația civilă din Israel pradă ploii de bombe iraniene. Aflat în pragul disperării, Netanyahu a apelat la Trump spre a implica SUA în război, iar liderul SUA a decis, în mod iresponsabil, atacarea siturilor nucleare iraniene cu aviația grea americană. Iranul a replicat în mod consecutiv prin atacuri și mai dure asupra Israelului, apoi, într-un alt atac fără precedent în istoria recentă, a bombardat baza militară americană din Qatar. Speriat astfel și pricepând în final grozăvia pe care a girat-o, Trump a decis, imediat după atacul iranian, să ceară rapid un armistițiu. Apoi s-a dus la culcare, lângă Melania, crezând că a rezolvat problema. Surpriză! Prin vocea Ministrului de Externe, Iranul nu a recunoscut armistițiul și, în zorii dimineții următoare, a atacat din nou Israelul, generând pagube mari, Iranul vrând astfel să semnaleze faptul că armistițiul lui Trump înseamnă, de fapt, recunoașterea înfrângerii din partea SUA- Israel. Iranul ăsta a și reușit. Apelul nervos al lui Trump către Bibi, prin care-i cerea acestuia să nu mai replice la atacul iranian, exact asta a simbolizat.
Ieri, v-am prezis că Trump se va împăuna, însă, cu o victorie inexistentă; ei bine, exact asta a făcut, însă sărbătorirea falsă i-a fost stricată chiar de către Pentagon, care, prin serviciul său secret, a raportat public că siturile nucleare iraniene n-au fost deloc distruse de către bombardamentele americane. Au fost produse doar niște pagube materiale pe care Iranul le poate remedia în câteva luni, dar și că n-a fost atins combustibilul nuclear iranian, ce fusese pus deja la adăpost. Asta reprezintă o lovitură de baros în capul lui Trump și a propagandei sale, venită chiar din partea unui serviciu secret american aflat în subordina sa.
Între timp, au început să apară dezvăluiri infamante despre interesele de afaceri ale familiei Trump în Israel, inclusiv în industria militară finanțată direct de către SUA, lucru care îl pune pe Trump în dificultate maximă, nu doar în mediul diplomatic internațional, dar mai ales în plan intern, unde democrații caută deja motive de suspendare a sa – Impeachment, cum zic americanii. Transpare, astfel, concluzia mea din titlu despre cuplul Trump-Bibi, exprimată cam vulgar, recunosc, dar meritat, anume că „Am bătut Iranul de neam c…t pe noi”, iar de aici puteți pricepe că, după repriza de război Israel-Iran, vor apărea modificări geopolitice insurmontabile pentru SUA, clar că și pentru Israel. E limpede că cleștele geopolitic Rusia-China și-a demonstrat forța, iar cuplul Putin-Xi a arătat o colaborare reciprocă fără cusur. De acum înainte, nici nu se mai pune problema ca America s-acționeze militar în mod unilateral oriunde pe planetă; va avea mereu nevoie de aprobarea Rusiei și a Chinei, deci multipolarizarea puterii globale s-a produs și a fost obiectivată exact prin modul în care s-a dus și finalizat pentru moment războiul Israel-Iran. Ei bine, aflați că exact pe acest aliniament se va clădi și Noua Ordine Mondială. În marea arabo-israeliană de care este înconjurat Israelul, adică în Orientul Mijlociu, raportările de putere se vor modifica brusc și substanțial. Acolo e limpede că acum nimeni nu se va mai teme de Israel și nici de SUA, atâta timp cât se asigură de protecția și parteneriatul cu Rusia-China, iar asta înseamnă și o schimbare uriașă în geo-economia lumii, ce se va azimuta și mai mult acum din direcția BRICS+. În planul puterilor personale, Bibi Netanyahu se poate aștepta acum să fie doborât de la putere brusc și fatal, respectiv în cazul lui Trump, abia acesta repornește pe drumul cunoscut din primul mandat, cel al contestării politice și publice a mandatului său și gândiți-vă că abia au trecut 5 luni de la învestirea sa. Ambii, și Trump și Bibi Netanyahu, capătă ceea ce merită.
