Omul negru al zilei, Cătălin Tolontan. Agentul Statului Paralel mascat în deontolog a fost concediat, dar i se pregătește reinventarea. Unde se adună Tolo&Company?
(transcrierea pamfletului „Omul Negru al Zilei” prezentat în emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
În 2009, prieteni goldiști, când eu eram șeful campaniei lui Mircea Geoană, acesta a pierdut și din cauza indirectă că s-a contrazis legat de Sorin Ovidiu Vântu și relația lui cu acesta, ba chiar a fost și în vizită la Vântu, dar cum a fost pregătită această gafă a unui Geoană care s-a predat Statului Paralel, și o să vorbesc la un moment dat despre asta, a fost pregătită printr-un interviu cu Tolontan de la GSP, care s-a milogit vreo săptămână de mine să-l las să-i ia un interviu lui Geoană. Geoană acolo a rostit „SOV, nu vreau să am de a face cu el, e o persoană malefică” și chiar a fost. Malefic este, însă, și acest Tolontan, apropo de seria de sinucideri din jurul lui, serie subliniată și descrisă azi de către Bogdan Comaroni într-un editorial nimerit și dur. De altfel, dacă observați poza asociată acestui „Om Negru al Zilei”, o să vedeți un Tolontan despre care un artist plastic îmi spunea că are așa, ceva de tip demonic în privire, satanic, ca să nu mă duc mai departe, dar și mie îmi sugerează poza asta ceva de acest gen.
Dar cine este Tolontan? Recapitulăm. Tolontan a jucat în presa românească în toate rolurile posibile după 1989. Recomandat de originea sa familială, fiind fiul unui fost colonel ce avea legături directe cu Securitatea comunistă, Tolontan a devenit redactor-șef al revistei ultra-naționaliste Românul, fondată de către foști securiști, în frunte cu Fruntelată, ca să fac un joc de cuvinte. Tolontan a fost preluat apoi în presa sportivă, unde a condus publicații în trusturile lui Adrian Sârbu și Dan Voiculescu, dovediți și ei tot cu legături profunde cu fosta Securitate. A început să abordeze în paralel și activitatea de investigații, remarcându-se mai ales prin anchete servite de către noile servicii secrete, lucrând, practic, în permanență în solda unora de tip Florian Coldea și fiind activat mereu în campaniile electorale, unde Tolo a deservit cauzele candidaților protejați de către sistem, așa cum au fost Băsescu și Iohannis. Mimând foarte bine deontologia profesională, a reușit crearea unei rețele de jurnaliști, cointeresați unii, naivi alții, o rețea ce i-a permis să acționeze cu multă influență în spațiul public și pe care a regrupat-o în ultimii 5 ani în interiorul trustului Ringier la GSP și Libertatea.
Ieri, Tolontan a fost concediat, în final și în sfârșit, de către elvețienii de la Ringier, după o perioadă în care i-a batjocorit pe terenul lor, având grijă însă să se victimizeze în mod concomitent în numele libertății de exprimare. Mai nou, a dat vina pe bulgarii coacționari la Ringier, cu interese în jocurile de noroc, deși știa cu precizie aceste interese ale lor. Bulgarii, și nu elvețienii, sunt cei ce au plătit 8 milioane de euro lui Dan Voiculescu la achiziția GSP pentru Ringier, lucru pe care vi l-am prezentat mai demult.
De azi începe victimizarea rețelei Tolontan, tot în numele libertății de exprimare, deoarece această rețea trebuie recuperată de către Statul Paralel, dar nu oricum, ci cu asigurarea unei platforme de influență. S-a vorbit în ultimele 24 de ore de o întâlnire conspirativă între Tolontan și Dan Tapalagă și de aici presupunerea unora, printre care celebrul nostru coleg Fefe, că s-ar face G4TV, după G4Media. Eu am altă informație, de altfel mai degrabă presupunere, dar extrem de solidă, neavând deocamdată foarte multe dovezi; rațiunea îmi zice că Tolo și ai lui vor poposi în trustul ce deține televiziunile Prima, trust controlat de Coldea și finanțat de miliardarul Zoltan Teszari, după cum a demonstrat săptămânile trecute Liviu Alexa în anchetele sale, același trust ce comandă sondaje măsluite prin News.ro, agenție de știri controlată de Orlando Nicoară, amic cu Tolontan de pe vremea când lucrau în Media Pro, aceste sondaje fiind realizate de către omul lui George Maior, sociologul Ștefureac. Uite toată bula Statului Paralel la un loc, bulă în care trebuie să-și facă loc și să intre în calitate de lider informal, bineînțeles, și Tolontan. „Totul pentru front, totul pentru victorie!”, așa cum le stă bine unor neomarxiști. Vai de deontologia lor.
