Principalele teme ale interviului lui Tucker Carlson cu Vladimir Putin

Autor: Marius Ghilezan

Jurnalistul american Tucker Carlson a dat lovitura. Interviul său cu Vladimir Putin a fost vizionat de 33 milioane de urmăritori de pe Platforma X, în primele șase ore. Probabil va bate rapid audiența aselenizării omului pe lună, în 1969: 660 de milioane de telespectatori. Sigur, ultima Cupă Mondială a fost urmărită de cinci miliarde.

Ca un profesionist adevărat, jurnalistul american a stors de la interlocutorul său tot ce era mai important de aflat: cum vede sfârșitul războiului din Ucraina, care a fost motivul invaziei, mai există căi negociere, despre summitul NATO de la București, din 2008, când americanii au decis extinderea Alianței spre Est (Georgia și Ucraina), când s-a autoinvitat în NATO, rolul CIA-ului în lovitura de stat de la Kiev, din 2014, despre teritoriile aparținând Poloniei, Cehiei, Ungariei din Ucraina, despre denazificarea estului Ucrainei, deschiderea sa spre dialog, buna înțelegere cu Germania din trecut, acordul ratat de la Istanbul cu Kievul, din 2022, relația sa cu președinții americani etc.

De remarcat e că Putin a declarat că nu intenționează să atace alte state europene.

În plină noapte, jurnaliștii occidentali au stârnit jihadul împotriva lui Carlson.

Cel mai savuros a fost momentul în care Carlson a întrebat cine a aruncat în aer conductele Nord Stream. Râzând, Putin i-a răspuns că el, fixându-l cu degetul arătător, iar replica nu s-a lăsat așteptată. Jurnalistul a zis că-n acea zi avea altă treabă. Președintele Rusiei a dezvăluit că are dovezi despre inițiatorii „celui mai mare atac terorist industrial din istorie,” cum l-a catalogat Carlson, dar nu merită să le facă publice pentru că n-ar putea contracara propaganda americană, „cea mai puternică din lume.” Putin a completat: dacă personal, Carlson avea un alibi pentru ziua atentatelor, CIA nu avea niciunul.”

„Rusul nu a prezentat nicio dovadă care să susțină acuzațiile sale – pe care Washington le-a negat în mod repetat – argumentând în schimb că numai SUA ar avea capacitatea și interesul să arunce în aer conducta,” comentează the New York Times, sub titlul răutăcios: „Carlson recâștigă temporar portavocea.”

Putin: “suntem la un talk-show sau la o conversație serioasă?”

Interviul a durat două ore. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost mai direct – decât de obicei – cu privire la modul în care vede încheierea invaziei din Ucraina: nu cu o victorie militară, ci cu un acord cu Occidentul.

Jurnalistul amercian Tucker Carlson a început podcastul printr-un statement din balconul hotelului Ritz, având Kremlinul în spatele său, explicând de ce a venit la Moscova și ce a discutat cu președintele Rusiei. Despre ce i-a răspuns în legătură cu motivul invadării Ucrainei, cum va evolua războiul,

Prima întrebare a publicistului american a fost o citare capcană: ”ați afirmat domnule președinte că SUA, prin intermediul NATO, ar intenționa să atace Rusia.” Fiind pe fază, Putin i-a răspuns tot cu o întrebare: “suntem la un talk-show sau la o conversație serioasă?” – moment în care Carlson a pufnit într-un râs puternic.

Deși a încercat să opțină rapid răspunsuri despre războiul din Ucraina, Putin nu s-a lăsat și i-a cerut doar 30 de secunde pentru a prezenta istoricul Rusiei, secunde care s-au transformat în douăzeci de minute. Liderul de la Kremlin, recunoscând că Tucker Carlson a preocupat de istorie, i-a ținut o adevărată lecție despre Rusia kieveană și relațiile cu țările baltice, din secolul XVIII, până la înființarea Ucrainei de către bolșevici. “Nu știu ce a fost în capul lor,” a comentat Putin despre actul de înființare a Ucrainei, în 1921, inițiat de V.I.Lenin.

Președintele Rusiei i-a ținut o lecție de istorie, de douăzeci de minute

Intenția de narator a președintelui era evidentă. A încercat să prezinte o epopee. Carlson stătea în banca lui cuminte, asemenea unui elev silitor. Doar în cazul comuniștilor, Putin și-a permis câteva comentarii răutăcioase, semn de distanțare față de liderii sovietici. L-a lăudat, însă pe Boris Elțîn, cel care a fundamentat o serie de principii de colaborare cu Bush tatăl, între SUA și Rusia.

Obsedanta întrebare: “cum ar fi arătat astăzi lumea, dacă Rusia ar fi intrat în NATO?” – așa cum o cerea insistent Putin, pe la începutul mandatului său de președinte, cu mult înainte de Summitul de la București din 2008. Liderul de la Kremlin a evitat răspunsul, amintind doar că la o vizită a lui Bill Clinton, făcută în Palatul Kremlin, i-ar fi spus că e o idee bună intrarea Rusiei în NATO, dar la cină, și-a schimbat opinia, mărturisind că s-a consultat cu stafful său.

citește și: Între PNL și PSD, a început la Buzău războiul legumelor

Interesant e că nu l-a nominalizat niciodată pe Joe Biden, președintele in charge al SUA. Deși s-au întâlnit la summitul din Elveția Rusia _ SUA, în vara anului 2021, a spus că nu-și mai amintește când a vorbit ultima oară  cu președintele SUA.

Întrebat de către Carlson de ce timp de 22 de ani nu a vorbit despre teritoriile altor țări, ocupate de Ucraina, președintele rus a explicat: după al Doilea Război Mondial, Ucraina a primit, pe lângă teritoriile care aparţinuseră Poloniei înainte de război, o parte din teritoriile Ungariei şi României. Deci, România şi Ungaria şi-au pierdut o parte din teritorii, care au fost date Ucrainei Sovietice, şi ele rămân încă parte a Ucrainei. Deci, în acest sens, avem toate motivele să afirmăm că Ucraina este un stat artificial care a fost modelat după voinţa lui Stalin.”

Carlson, care a făcut de curând o vizită la Budapesta și a realizat un interviu cu Viktor Orban a insistat cu întrebarea dăcă nu crede că Ungaria ar trebui să-și ia teritoriile ocupate înapoi. Prudent, liderul de la Kremlin a spus că nu știe.

sursă: newstand.ro