Provocările geopolitice ale viitorului președinte al României

(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)

Și acum să trecem la rubrica specială pentru săptămâna aceasta, în care vom discuta despre principalele considerente de geopolitică și cunoștințe pe care următorul președinte al României trebuie să le aibă pentru a aduce România într-un punct favorabil din punct de vedere al politicii internaționale. Eu aici nu discut despre politică internă, nu o să comentez candidații, nu o să vă spun cu cine să votați, dar o să vă dau de gândit atunci când vine vorba de alegerile voastre proprii, pentru că, până la urmă, președintele României are, în principal, funcțiile de a reprezenta țara pe plan internațional și de a conduce Consiliul de Apărare.

Ca să începem, să facem un scurt rezumat al avantajelor și dezavantajelor României situate la granița dintre Vest și Est. România are o poziție strategică foarte favorabilă, un teren divers cu ieșire la Marea Neagră și multe resurse naturale, dar, momentan, economia se bazează extrem de mult pe relațiile cu restul țărilor din Uniunea Europeană. Nu am cultivat relații economice prea importante cu țări precum China, iar din punctul de vedere al politicii externe, parteneriatele principale ale României sunt cu restul țărilor din Uniunea Europeană și cu America, ceea ce duce la o dependență de fapt a României. Nu avem parteneriate diverse, deși alte țări din jurul nostru, precum Ungaria sau Serbia, au relații și economice și politice importante cu China sau beneficiază mai mult de pe urma relației cu americanii, adică și din punct de vedere economic, deși nu au avantajele pe care noi le avem atunci când vine vorba de localizare, de suprafața terenului agricol sau nu găzduiesc baze militare importante.

Deci, care ar trebui să fie prioritățile principale de politică externă ale viitorului președinte? Dacă urmăriți de mai mult timp, am discutat toate aceste puncte în alte ediții ale emisiunii, dar ele sunt foarte importante, mai ales pentru viitorul președinte.

În primul rând, viitorul președinte ar trebui să urmeze exemplul celorlalte țări din Europa și să cultive parteneriate internaționale mai diverse, chiar dacă narativul oficial nu este atât de agreat de Bruxelles sau Washington. Trebuie să ținem minte că în Europa încă se mai importă gaze din Rusia, deși nu se recunoaște la nivel public, și se cultivă parteneriate cu China, în ciuda dorințelor americanilor. România a rămas în urmă, ascultând doar de discursul celor din Occident și uitând să își creeze propriile beneficii. Asta nu înseamnă să nu avem o linie prooccidentală, ci înseamnă să recunoaștem multipolaritatea instaurată în ultimii ani și să ne asigurăm viitorul.

În al doilea rând, președintele ar trebui să înțeleagă extrem de bine care sunt dinamicile actuale ale relației dintre Europa și America, acum că legăturile s-au răcit și, după cum am mai spus, se pare că se negociază intrarea sau, în cazul Europei de Est, reintrarea Europei sub sfera de influență a Rusiei, adică retragerea americanilor din zonă. Liderii europeni încă discută trimiterea de garanții de securitate în Ucraina, cu posibilitatea începerii unui război direct cu Rusia în cazul în care conflictul de acolo va continua. Într-o viitoare pace, Franța a anunțat efectuarea de exerciții militare pe teritoriul României anul viitor, iar baza Mihail Kogălniceanu, care până în 2040, din banii românilor, va fi extinsă, va deveni de două ori mai mare decât garnizoana de 50.000 de soldați din Ramstein, cea mai mare bază NATO din Europa la momentul de față. Viitorul președinte ar trebui să înțeleagă exact care este scopul acestei baze militare, să poată întreba aliatul american de ce se pune o astfel de presiune pe România, să înțeleagă dacă mai există o strategie occidentală la Marea Neagră și să știe ce se va întâmpla cu această bază în cazul retragerii americanilor din Europa și, posibil, și din NATO. De asemenea, dacă relațiile dintre America și Rusia se îmbunătățesc, cum se va putea reapropia România de Rusia pentru a obține cât mai multe beneficii economice și pentru a se afla într-un mediu care nu este ostil din punct de vedere politic și militar. Să ținem minte că Rusia este cea mai puternică țară din vecinătatea noastră, iar o poziție ostilă a Uniunii Europene pune imediat ținta pe România, unde se află această bază militară.

În al treilea rând, este foarte important ca viitorul președinte să înțeleagă care sunt interesele din Marea Neagră. Rusia consideră această regiune vitală pentru securitatea sa, Marea Neagră este importantă și pentru Occident, pentru că este la răscrucea dintre cele mai importante căi de comerț și gazoducte și pentru că există atât de multe resurse. Marea Neagră este importantă pentru China și interesele în Asia Centrală și pentru Iran, ambele dorind să construiască noi căi de transport prin această zonă. Turcia controlează accesul comercial și militar la Marea Neagră și are o politică externă foarte complicată, dar se consideră totuși lider maritim în zona noastră. Viitorul președinte trebuie să înțeleagă unde se situează România în acest puzzle geopolitic, cum poate fi implicată în toate aceste proiecte economice mari, pentru că putem profita extrem de mult de pe urma lor și cum putem realiza acest lucru fără a ne subordona total intereselor Bruxelles-ului.

Desigur, sunt multe alte aspecte ale politicii externe ale României care trebuie să ne îngrijoreze, dar acestea mi se par problemele principale, pentru că România are un potențial geopolitic foarte mare, dar care, momentan, este latent și continuă să se epuizeze. Nici nu am discutat despre problema resurselor din România, despre faptul că nu mai avem industrie și trebuie să importăm aproape tot, despre faptul că nu reușim să ne remarcăm cu nimic în regiune. România, astăzi, are nevoie de un lider care să aibă curajul să se opună partenerilor noștri atunci când vine vorba de proiecte care ne dezavantajează sau nu ne răsplătesc pe măsură, dar și să vină cu propriile propuneri. Acest lucru nu se poate face fără a înțelege într-adevăr complexitatea peisajului geopolitic de astăzi, România aflându-se geografic într-un punct unde ar putea să beneficieze extrem de mult de aceste noi dezvoltări.

Urmărește emisiunea integrală aici: