1.7 C
București
marți, februarie 11, 2025
1.7 C
București
marți, februarie 11, 2025

Gold FM 96,9

spot_img
AcasăAlte ŞtiriȘTEFAN POPESCU: "FRANȚA VA FI DETONATORUL MIȘCĂRILOR DE RECONSOLIDARE A CAPITALURILOR NAȚIONALE...
Data publicării: mai 11, 2021 10:36

ȘTEFAN POPESCU: “FRANȚA VA FI DETONATORUL MIȘCĂRILOR DE RECONSOLIDARE A CAPITALURILOR NAȚIONALE ÎN EUROPA. ROMÂNIA ESTE IZOLATĂ ȘI VA EXPERIMENTA PERICULOSUL PROCES DE BĂLTIRE!”

Data publicării: mai 11, 2021 10:36

DISTRIBUIE:

(discuția de la CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ!, la GOLD FM)

MILITARII S-AU REVOLTAT ÎN FRANȚA DEOARECE CONSIDERĂ CĂ SUVERANITATEA STATULUI ESTE ÎN PERICOL IMINENT. DOUĂ TREIMI DINTRE FRANCEZI SUNT DE ACORD CU ASTA.

EUROPA VA FI INFLUENȚATĂ PUTERNIC DE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN FRANȚA, CARE E NAȚIUNEA DE UNDE AU PLECAT REVOLUȚIILE.

GERMANIA SE VA  ALĂTURA IDEII DE CONSOLIDARE A SUVERANITĂȚII, COMERȚUL INTENS CU RUSIA ȘI CHINA VIZEAZĂ EXACT ACEST LUCRU.

UE VA DEVENI O EUROPĂ A ECHILIBRULUI PUTERILOR STATALE, IAR EVENIMENTELE DIN FRANȚA SUNT DECLANȘATORUL ACESTUI PROCES.

ROMÂNIA ESTE RUPTĂ RELAȚIONAL/POLITIC DE MARILE MIȘCĂRI EUROPENE, CARE-ȘI CONSOLIDEAZĂ CAPITALUL NAȚIONAL.

ROMÂNIA ESTE TOTAL IZOLATĂ, MODELUL DE SUCCES ÎN EST FIIND UNGARIA, CARE ESTE PUTERNIC SUSȚINUTĂ SUBTERAN CHIAR DE GERMANIA.

Cozmin Gușă: Am revenit prieteni în direct, în această zi din mai, Florar. Am un calendar foarte frumos trimis de la Cluj cu niște domnișoare manechin de la Școala de Artă de acolo care au pozat în costume populare fiecare lună. În costume populare nu doar ardelenești, ci în costume populare naționale din toate regiunile, ceea ce este extrem de inspirator pentru această primăvară. Trecem la discuția pe care v-am promis-o cu un om pe care a-ți văzut că nu doar eu l-apreciez, îl apreciază și Vasile Dâncu, cu Ștefan Popescu căruia mulți i-ar prevedea un viitor politic de succes, într-o Românie normală. Dacă suntem în stare să ținem normalitate sau să revenim la normalitate. Ștefan Popescu, bun venit, Hristos a Înviat!

Ștefan Popescu: Adevărat a Înviat! Bine v-am găsit, mă bucur să fiu din nou în emisiunea dumneavoastră. 

Cozmin Gușă: Da, îți mulțumesc foarte mult, ai avut foarte mare succes cu prima emisiune. Și cei care urmăresc Gold FM, și cei care urmăresc canalele de youtube și facebook, plus cei de la Solid news, s-au bucurat văzând aprecierile publicului pentru treburile pe care le-ai spus despre geopolitica regională, mai specific despre istoricitatea conflictului din Ucraina prin prisma celor întâmplate, nu doar de-a lungul ultimilor ani, ci de-a lungul ultimului secol dacă nu chiar mai bine. Te-am provocat pentru această zi de după Paști pe un subiect pe care, poate și din neștiință, poate, mă rog, și din dorința de a-l oculta, marea majoritate îl ocolesc. El este extrem de neobișnuit pentru vremurile pe care le-am trăit, respectiv contrapunere o putere de tip simbolic a unui stat simbol al Uniunii Europene, mă refer la Franța, iar puterea de tip simbolic este puterea militară, contra actualei președinții. Franța, vrem nu vrem, a rămas singura forță militară din Top 10 a Uniunii Europene, Marea Britanie care și ea era în Top 10, conform ultimelor clasamente, nu mai este în interiorul Uniunii Europene. Italia, Germania, ele sunt după clasamentul forțelor militare la nivel mondial, care în continuare este dominat de către SUA, locul 1, Rusia la mică distanță locul 2 și China locul 3, cu India care vine puternic din spate. În rest, sigur mai avem țări europene precum Turcia, dar nu în interiorul Uniunii Europene. Deci în interiorul Uniunii Europene Franța practic reprezintă singura forță militară din Top tenTop dix ca să mergem într-un franțuzism ad-hoc. Deci acolo, în Franța rezerviștii care au un statut mult mai consolidat decât în România, într-un număr impresionant, după mine, s-au actualizat cifrele și sunt deja câteva mii de la generali, care este foarte mult, până la colonei, care sunt asimilabili generalilor din România, au funcții foarte importantă, au venit și și-au asumat sub semnătură și public o atitudine extrem de critică și contondentă împotriva lui Macron și împotriva unei politici pe care ei n-o mai văd dedicată interesului național. Ei, practic, nu-i reproșează doar lui Macron, ci vorbesc despre o perioadă mai îndelungată în care acest lucru a fost neglijat în Franța. 

Haide să începem cu descrierea situației și a unicității ei, cu perspectiva pe care tu o vezi, și apoi să derulăm puțin până la a discuta consecințele în plan intern, în Franța, precum și consecințele în plan geopolitic internațional, pentru că Franța rămâne extrem de relevantă în plan internațional. Și apoi să revedem în regiunea noastră dacă are vreo relevanță, respectiv și în România. 

MILITARII S-AU REVOLTAT ÎN FRANȚA DEOARECE CONSIDERĂ CĂ SUVERANITATEA STATULUI ESTE ÎN PERICOL IMINENT. DOUĂ TREIMI DINTRE FRANCEZI SUNT DE ACORD CU ASTA.

Ștefan Popescu: Da, ați spus foarte bine că Franța rămâne o țară importantă. A rămas practic singura putere notabilă a Uniunii Europene, de fapt este locul 3 în lume dacă luăm numărul de ogive nucleare, are peste 300 de ogive nucleare, imediat înainte Chinei. Deci rămâne o țară cu un complex militaro-industrial foarte puternic. Și bineînțeles contează foarte mult tradiția militară a Franței, pentru că rămâne o națiune unde generalii au jucat un rol de prim plan, în politică, începând cu Napoleon, bineînțeles, pentru perioada cea mai recentă a ultimilor 200 și ceva de ani. Să nu uităm de generalul De Gaulle, care practic a fost un militar care s-a implicat în politică și care a creat a cea de-a cincea republică, forma de guvernământ în care ne aflăm astăzi, puternic prezidențială, cu un rol de șef suprem dat președintelui țării, practic care ia elemente ale monarhiei franceze. Mulți numesc Franța monarhia nucleară pentru că președintele Franței chiar are o putere extraordinară și ăsta este meritul unui general. Evenimentul acesta în care mai mulți generali se revoltă, peste 20 de generali care nu sunt chiar în rezervă. Da, sunt în rezervă, dar nu sunt chiar atât de retrași, în sensul că ei fac parte din Secțiunea a II-a, adică în caz de criză acești generali sunt imediat reactivați și intră în dispozitivul francez. Mulți colonei, câteva mii de ofițeri din armata franceză au adresat o scrisoare prin care atrag atenția asupra pericolelor pe care stau la adresa statului francez. Ei spun acolo riscul disoluției statului francez, acuză populismul și corectitudinea politică care au dus practic ca Franța să aibă sute de cartiere, poate chiar mii în care forțele de poliție, și de jandarmerie să nu mai poată intra pentru că scapă practic suveranității franceze în momentul în care poliția, funcționarii și nemusulmanii nu mai pot intra în acele cartiere, nu mai pot pătrunde asta înseamnă că nu mai sunt, nu mai fac parte din suveranitatea statului francez. Și se întreabă, pentru că în momentul în care se va dori o restabilire a statului în acele zone sensibile, bineînțeles că va fi nevoie de forțele armate să intre. Ce va face armata? Acest eveniment într-adevăr trecut cu o ușurință aș spune strigătoare la cer în România vine după un alt eveniment care s-a produs acum 4 ani, în 2017, când s-a produs un fapt inedit în istoria Franței. Șeful Marelui Stat Major al Armatelor franceze, generalul Pierre de Villiers să-și dea demisia în urma unui conflict frontal cu Macron prin care-l acuza în primul rând că tăierile sale, viziunea de contabil, corporatistă mai bine spus, să-i spunem în termeni moderni că de acolo vine Macron, pune în pericol organismul  militar francez și bine înțeles acuzând și de această atitudine de a ascunde sub preș gunoiul, de a nu ataca frontal problemele reale ale Franței. Faptul că mulți francezi de confesiune musulmană, ăsta este adevărul, provoacă o adevărată ruptură în societatea franceză, pentru că asta este problema. Sunt francezi născuți la a doua, a treia generație care nu mai sunt parte a națiunii franceze. În momentul de față sunt cam 751 de cartiere sensibile în ariile urbane franceze, marile aglomerații urbane franceze unde poliția efectiv nu mai poate intra. Sunt zeci de mii de arme de foc. Evaluările merg cam la 30.000 de arme de foc, câteva sute de arme grele, inclusiv bazooka. Este o situație într-adevăr explozivă și într-adevăr dumneavoastră ați și scris lucru acesta, scrisoarea generalilor francezi, demersul este plebiscitat. Sunt practic doi francezi din trei care sunt de acord cu această scrisoare. Generalul în cauză, Pierre de Villiers, fostul șef al Statului Major Militar francez, care a devenit o adevărată vedetă publică, cărți de succes care sunt epuizate într-o săptămână în sute de mii de exemplare. Este cotat undeva la 20% și probabil poate fi un contracandidat serios pentru Macron și acest lucru, mă rog, traduce această stare de nemulțumire din sânul societății franceze. Din 2015 până acum peste 300 de persoane au murit în atentate islamiste în Franța. 

EUROPA VA FI INFLUENȚATĂ PUTERNIC DE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN FRANȚA, CARE E NAȚIUNEA DE UNDE AU PLECAT REVOLUȚIILE.

Cozmin Gușă: Te-aș ruga să facem câte o prezentare succintă a două implicații. Prima implicație venită din textura demersului. Faptul că o putere atât de solidă de tip prezidențial francez este contestată de către cei veniți să apere integritatea statului sau de către cei mai prestigioși dintre cei veniți să apere integritatea statului. Ce înseamnă din punct de vedere simbolic? Adică ei se adresează instituției prezidențiale sau se adresează, dacă vrei, proastei administrări făcute de către Macron, pe care ei îl acuză în diverse luări de poziție că ar fi un instrument al corporatismului, se duc direct la familia Rothschild în acuzele pe care ei le fac, asta pe de o parte. Și doi, dacă tu vezi această mișcare și ca pe o viitoare posibilă trambulină pentru cel pe care l-ai menționat, pentru generalul Pierre de Villiers, care a fost o victimă din punct de vedere administrativ și public a lui Macron și a administrației sale, și atunci, practic această mișcare ar putea să vină în siajul unei viitoare susțineri a lui Pierre de Villiers ca și candidat la prezidențiale, ceea ce probabil că o va văduvi pe Marine Le Pen de foarte multe voturi, ca să nu vorbim de dificultatea maximă în care, mă rog, raționăm deja, că s-ar afla actualul președinte. Aceste două lucruri. 

Ștefan Popescu: Așa este și vreau să mă leg de ultima parte, pentru că asta este foarte importantă. Deja bazinul electoral al lui Macron s-a dus la Dreapta foarte mult. Ei bine, potrivit ultimelor sondaje, 71% din electoratul de Dreapta sunt de acord cu demersul generalilor. La Frontul Național această proporție urcă până la 86%. Deci este clar că Macron are aici o mare problemă chiar dacă el încearcă să recupereze pe acest teren. Anul trecut a fost celebrat cu fast, mă rog atât cât s-a putut în anul pandemiei, Anul De Gaulle, 130 de ani de la nașterea generalului, 50 de ani de la moartea sa, 80 de ani de la apelul din iunie de rezistență împotriva nazismului, sperând să recupereze. Macron chiar s-a deplasat în comuna natală a generalului în încercarea de a recupera pentru că el este votat de Dreapta și e clar că riscă să piardă acest teren. Dar chiar și dacă, în perspectiva să spunem, în eventualitatea că Macron ar câștiga, lucrurile nu mai pot rămâne la fel. Deja văd foarte mulți oameni politici, citind zilnic presa franceză, care încep să vorbească de două concepte care la noi, practic, s-au pierdut. Am ascultat discuția cu Vasile Dâncu de mai devreme: suveranitatea națională. Suveranitate națională, suveranitate tehnologică, suveranitate industrială. Deja o mare companie din retail, prezentă și în România, foarte prezentă în România, care acum câteva luni trebuia să fie preluată de un grup canadian, statul francez a blocat această preluare în numele suveranității alimentare franceze, deci încep deja niște mutații în societatea franceză care ar trebui să fie înțelese și la noi. Și care probabil că vor da tonul și în Europa, pentru că Franța e totuși o națiune de unde au plecat revoluțiile. Nu vreau să insist prea mult, dar eu cred în continuitatea istoriei. Există niște forțe nevăzute, care, cum a fost Revoluția de la 1848 plecată din Franța, mă rog mai devreme, Marea Revoluției Franceze. Ideile, sunt anumite națiuni matrice ale Europei de unde pleacă anumite idei și se răspândesc în toată Europa. Dacă vrem să le înțelegem, bine, dacă nu, vom fi perdanți acestei, acestui curent al istoriei pentru că noi suntem, noi mergem contracurentului. Adică avem viziunea aia neoliberală, acea fumigenă, îmi cer scuze pentru acest termen care ni s-a servit în anii ʼ90, că statul nu mai trebuie să mai existe, că industrie, nu mai ai nevoie de industrie, acum sunt serviciile și atât, nu mai ai nevoie să mai produci nimic. Ori lucru acesta iată că și prin demersul generalilor, și prin ceea ce este în societatea franceză, societatea franceză nu mai este dispusă să mai accepte o Europă în care să se piardă așa națiunile, să se topească. Ci, din contră, vor o Europă cu națiuni puternice, dar în care fiecare să-și păstreze anumite sectoare vitale pentru a putea fi stăpână, până la urmă, în țara lui și o respingere a acestui discurs corect din punct de vedere politic. Pentru că este clar că s-a ajuns prea departe. În momentul în care la meciul cu Algeria, sau cu Maroc sau chiar și cu Tunisia, Maroc și Tunisia fiind, cum știți bine, mult mai tolerante decât Algeria, La Marseillaise începe să fie huiduită. Și primarii care criticau lucrurile acestea, din orașele gazdă ale meciurilor, care spuneau că nu e normal să se întâmple așa, erau automat catalogați ca extremiști. Lucrul ăsta este o mare problemă.

GERMANIA SE VA  ALĂTURA IDEII DE CONSOLIDARE A SUVERANITĂȚII, COMERȚUL INTENS CU RUSIA ȘI CHINA VIZEAZĂ EXACT ACEST LUCRU.

Cozmin Gușă: Exact în această idee de continuitate a istoriei pe care ai exprimat-o, și pentru că probabil mulți dintre ascultătorii și privitorii noștri, prieteni de la această oră, se întreabă despre influența acestor evenimente, gravissime, atenție, gravissime, din Franța. Dacă urmăriți canalele franțuzești o să vă dați seama, sau ceea ce se scrie în altermedia unde a ajuns audiența la cote impresionante, tocmai pentru că presa mainstream eludează acest subiect în mare măsură în Franța și-o să vedem de ce, aș vrea să mergem mai departe cu discuția la nivel european. Mai ales, că uite, astăzi pe 5 mai 1955 începe să funcționeze, am uitat să spun asta la începutul emisiunii, am vrut s-o spun, dar o spun acuma, Uniunea Europei Occidentale, semnându-se  în 1954, în urmă cu aproape un an față de 1955 acel acord al Uniunii, chiar la Paris, Parisul fiind văzut ca inițiator al acestei Uniuni a Europei Occidentale, din care nu făcea parte Germania, atenție, dar făcea parte Belgia, Luxemburg, Olanda și Marea Britanie, și Franța, bineînțeles. Dar acea uniune era și cu o componentă militară de apărare, unica înființată în Europa Occidentală ca uniune, în perioada Războiului Rece, dar cu Franța la manetă. Ei, în această idee, în care Franța, bineînțeles, este și inițiatorul Uniunii Europene pe ansamblu, în treptele nominative, respectiv de funcționare pe care le-a avut. Victoria sau marea influență a unui asemenea mișcări în interiorul Franței bineînțeles că va genera mișcări similare, și bineînțeles acțiuni de influențare, de la nivelul Germaniei în jos. Între Franța și Germania sigur că este mare rivalitate, dar există și foarte multe lucruri care se împrumută rapid dintr-o parte în alta, există un flux de idei și de intelectuali care funcționează extrem de rapid între Paris și Berlin. În această idee, cum vezi tu c-ar putea să fie zdruncinată textura Uniunii Europene, respectiv influențate alt gen de mișcări de aceeași factură, în statele occidentale, ba chiar și în România, dar România aș păstra-o pentru următoarea etapă a discuției de peste câteva minute. Deocamdată, aș vrea să știu părerea ta despre cât, în ce măsură și cum aceste mișcări din Franța, care e limpede că nu se vor mai opri la ce magnitudine au deja, vor influența mișcări similare din Germania, spre alte țări occidentale?

Ștefan Popescu: E foarte bine că ați spus că se află și în rivalitate Franța și Germania. Că, iarăși, la noi se merge pe o idee, pe un clișeu, că acest grup franco-german este foarte sudat, dar într-adevăr între ele există și sinergii, își împrumută una de la alta, e clar că și în Germania se merge pe această idee de necedare, practic de consolidare a suveranității. Pentru că Germania și-a păstrat mult mai bine decât alte țări europene suveranitatea. Vedem foarte bine că e singura Mare Putere occidentală care are un comerț echilibrat cu China. E o țară care și-a păstrat industria. Iată și cooperarea ei cu Rusia pentru că, iarăși noi nu vrem să o vedem și nu ne dăm seama de magnitudinea acestei cooperări. Și de faptul că.. tot am vorbit data trecută despre Ucraina, după 2014 se instituie sancțiuni la adresa Rusiei, dar cred că ministrul Economiei al Germaniei inaugura în apropiere de Sankt Petersburg o mare platformă de producție pentru automobilele de teren Mercedes. Adică, trebuie să înțelegem toate aceste lucruri. Că acolo sunt cooperări de natură strategică foarte importante. Și mai cred că este un fenomen care poate influența ceva, poate părea o teorie și chiar aș dori să o supun atenției dumneavoastră, cred că și Germania, și Franța vor privi foarte atent la Marea Britanie. Dacă Brexit-ul va avea un succes, și cred că va avea un succes, este foarte posibil, aceste țări își vor redimensiona angajamentul în sânul proiectului european. 

UE VA DEVENI O EUROPĂ A ECHILIBRULUI PUTERILOR STATALE, IAR EVENIMENTELE DIN FRANȚA SUNT DECLANȘATORUL ACESTUI PROCES.

Cozmin Gușă: Sunt de acord. Pot să-ți dau un răspuns rapid și după aceea să discutăm și cu altă ocazie. Sunt de acord că-și vor dimensiona, numai că succesul Brexit-ului, pe care să știi că și eu mizez, el depinde de aliniamentele din interiorul Commonwealth-ului, o organizație care s-a subordonat mult, din punct de vedere geoeconomic, după Brexit, unor priorități din care ar putea câștiga de la Noua Zeelandă, Australia și până în Canada, cam toate părțile, și atunci, bineînțeles Marea Britanie ar fi un beneficiar. Ăsta este și motivul pentru care Scoția, de care depinde în mare parte a succesului sau a insuccesului Marii Britanii, post Brexit, mai stă puțin pe gânduri dar nu cred că mai stă mult pe gânduri pentru că o mișcare a Scoției într-un sens sau în altul, sigur c-ar influența în primul rând Scoția, dar ar influența în mare parte și viitorul Marii Britanii, ca și prestigiul Marii Britanii. O Mare Britanie fără Scoția este mai puțin prestigioasă. Aliniamentele pe care se așează însă Franța și Germania cred că vor fi de natură în cazul unui succes al Brexit-ului pentru Marea Britanie să crească coeziunea în prima fază, pentru că nici una, nici alta nu au relaționarea din interiorul Commonwealth-ului, de care dispune Marea Britanie, și atunci niște pârghii din start le-ar tăia pofta de Frexit sau Gexit, sau cum se mai numește acum. Asta este părerea mea. Dar, s-a pus foarte mult problema influenței corporatiștilor, a politicilor de tip corporatist, influență care a generat această mișcare de revoltă a generalilor, este motivația principală. Este o motivație legată și de o dictatură a minorităților de orice tip până la cele legate de rasă, culoare, la cele de tip sexual, pe care cei din armata franceză, spre exemplu, ca și o mare parte din populație, nu le acceptă chiar așa cum sunt acceptate în Statele Unite. Iar aceste elemente, ținând cont, uite, și de naționalismul german  care este evident, crezi că vor face pui și Germania la modul direct, mai ales că Germania pe plecarea anunțată și oficializată a lui Merkel rămâne într-un soi de concurență interesantă, dar nu consolidată, pentru leadership. Adică brusc nu mai vorbim doar de posibilitatea ca un viitor prim ministru să fie creștin-democrat, vorbim și de posibilitatea ca o doamnă tânără, activă, verde, adică ecologistă, să fi devenit deja cea mai populară dintre candidații care doresc să ocupe funcția de cancelar. Sigur că e democrație, dar Germania nu se mai simte atât de bine și de prestigioasă în această accepțiune. În acest scenariu, crezi că scenariul militar francez va influența Germania, și pe ce aliniamente?

Ștefan Popescu: Cred că deja se manifestă acest lucru. E drept că Germania nu este suficient emancipată și ponderea memoriei din Al Doilea Război Mondial o face să nu se poată exprima direct și atunci își găsește canale alternative. Bineînțeles, economia în primul rând, dar în al doilea rând, Germania a început să ia în calcul o consolidare a aparatului militar. Vrea să-și crească cheltuielile militare, este unul dintre actorii care caută mai mult să obțină un statut superior în Organizația Națiunilor Unite, dorește chiar ar fi membru permanent în Consiliu de Securitate ONU, parțial comunitatea internațională îi recunoaște un statut special. Vedem că în discuțiile cu Iranul, Germania face parte din grupul de contact, deși nu este membru permanent, alături de Marea Britanie, Franța. Dar, iată că și Germania începe practic o… 

Cozmin Gușă: Reemancipare militară.

Ștefan Popescu: O reemancipare absolut, care se va manifesta acest lucru până la urmă și la nivel societal. E drept că Germania a fost și mai puțin expusă decât Franța. Franța are și cea mai mare comunitate musulmană. Comunitatea turcă în Germania este mai bine integrată decât cea magrebiană, mai ales algeriană, unde știm foarte bine că Algeria nici măcar n-a fost o colonie, erau practic patru județe, patru departamente. Acolo a fost un război pe viață și pe moarte pentru obținerea independenței algeriene. Dar și Germania cred că va păși exact pe aceeași cale, și Uniunea Europeană – pentru că m-ați întrebat înainte – va deveni o Europă a echilibrului puterilor, așa cum exista în secolul al XIX-lea. Sunt tot mai ferm convins. Mă uit și la Austria, Austria care și ea merge pe această cale. Nu mai spun țările Grupului de la Visegrad. Deci vedem că peisajul european se schimbă puternic. Italia, chiar. Bineînțeles, totul trecând prin restabilirea autorității sale, revenirea puternică a statului și în economie. Vedem toate planurile acestea financiare ale Uniunii Europene, pentru că în laboratoarele Uniunii Europene sunt tot germani și francezii care decid. Cine moșește aceste planuri europene? Ei sunt, în realitate, în spate. Că doar nu sunt funcționarii români, pentru că noi nu am avut politică de personal până acum, noi nu avem o amprentă în aceste planuri. Și toate merg în direcția, practic, a restabilirii a controlului asupra economiei, asupra marilor companii. Vedem că modelul economic se schimbă. Și iată, dacă în anii ʼ90 se spunea că statul va dispărea, iată statul revine cu putere, că este clar că tonul în sistemul internațional este dat de actorii cei mari, China, respectiv Statele Unite ale Americii. Și vedem că este o competiție între state. Este clar că această competiție, care e și ideologică se repercutează și asupra Uniunii Europene. Cine dorește s-o înțeleagă, o înțelege, cine nu va fi perdantul istoriei.

ROMÂNIA ESTE RUPTĂ RELAȚIONAL/POLITIC DE MARILE MIȘCĂRI EUROPENE, CARE-ȘI CONSOLIDEAZĂ CAPITALUL NAȚIONAL.

Cozmin Gușă: Înseamnă că putem asimila evenimentele din Franța unui declanșator solid, indiferent care va fi rezultatul alegerilor anul viitor, că practic noi vorbim acuma despre influențe publice în restul țărilor europene ale evenimentelor din Franța, că de aia este și atâta cenzură la nivel european legată de mediatizarea acestui mega scandal din Franța. Eu vorbesc cu mulți francezi, francezi-români sau francezi, am studiat acolo și am multe cunoștințe care mă informează despre ce va fi acolo. Dar un declanșator al unei reformatări în interiorul Uniunii Europene, pare clar. Numai că această reformatare, cum bine ai spus și sunt și eu de acord, pune în prim plan din nou interesele naționale, statele sau capitalul național, contra capitalului de tip multinațional. Ei bine, din unghiul meu asta înseamnă o îndepărtare a Uniunii Europene, dacă acest scenariu va fi viabil, de ideologia care domină acuma politica Statelor Unite, respectiv ideologia de tip corporatist. E limpede, cum corporatiștii l-au susținut pe Biden în totalitatea lor de la mogulii media până la cei din Big Farma sau IT, absolut toți corporatiștii l-au susținut pe Biden. Dacă o asemenea mișcare se petrece în Europa, ea va veni oricum în dezavantajul lor și e bine să urmărim și geopolitica vaccinării, că și acolo o să ne dăm seama care cu care și cine cu cine, dacă știm să citim aceste evenimente. Numai că în această accepțiune, în această posibilă scuturare de sub influența de tip corporatist se ajunge în alt soi de dependență. În cazul Franței, și aici vine regiunea noastră, mai ales în timpul lui Macron, relaționarea cu Rusia lui Putin a fost extrem de firavă. Dacă o fi fost, nu s-a văzut, dacă s-a văzut nu s-a simțit. În schimb, relaționarea Germaniei cu Rusia, adică a liderului de facto al Uniunii cu Rusia a fost una văzută, resimțită de la Nord Stream 2 nu știu, până la faptul că Gaz Prom-ul este sponsorul celor mai puternice echipe din Germania, ca să dau un element de altă natură, sau sponsorul cel mai important al Champions League, dacă vorbim de o simbolistică de tip sportiv sau cultural. Deci e limpede că s-au îngemănat foarte multe interese. Dacă acest lucru se va întâmpla, uitându-ne direct în România pe frământările care există la noi, poți să vizualizezi în ce măsură discursul public se va modifica. Pentru că noi, vrând, nevrând, când ne raportăm strategiile geoeconomice le raportăm la Uniunea Europeană, atunci când ne raportăm strategiile de tip militar, le raportăm la NATO, respectiv la Statele Unite. Numai că, dacă aceste organisme vor intra într-un soi de coliziune geopolitică, problema noastră va fi una foarte mare, repet ca un soi de insulă de tip pro-american din punct de vedere militar aici.. Pe scurt aș vrea să descriem, cât putem astăzi, dar asta tot vom discuta de-a lungul acestui an, pentru că asta mi se pare mie tema cea mai importantă. Cum și în ce fel vezi că s-ar putea face modificări, nu prin prisma alegerilor, ci prin prisma unor partide care sunt alocate, din punct de vedere relațional acestor forțe. Știm că USRPLUS se raportează preponderent la politica Franței, că-i Macron, că nu-i Macron, acolo sunt oameni de inspirație franceză, câți or mai fi. S-ar putea să exagerăm aici. Însă în PNL este limpede relaționarea cu creștin-democrații din Germania, acolo practic este azimutul lor principal. Dacă ne referim la Partidul Democrat sau la Partidul Republican, dar mai ales la Partidul Democrat din Statele Unite vedem că nu au partener în România. Dacă pe vremea lui Geoană, când era la PSD, puteam să vorbim despre o relaționare apropiată cu Partidul Democrat din Statele Unite, pe care am și văzut-o și care și exista, în timpul lui Năstase ea n-a existat, în timpul lui Dragnea, ce să mai vorbim, un șpriț cu Trump și poza de chelner, asta a fost chiar împotriva acestui lucru. PNL-ul nu are relaționări pe partea americană, îl are pe fostul ambasador Zuckerman, care s-a cazat pe la Stejarii, pe la Țiriac pe acolo și așteptată probabil să-i vină comisioanele din afaceri. N-a mai plecat din România domnul Zaharescu, cum îi spun eu, domnul Zuckerman. A rămas cazat în România, chiar dacă a fost dat afară din funcție. Deci nu există relaționări cu Statele Unite. Deci la nivel politic suntem descoperiți. Am făcut o scurtă sinteză ca să-ți dau posibilitatea, sigur să mă și contrazici, acolo unde nu ești de acord, dar practic, politica noastră internă se va azimuta în funcție de aceste mega mișcări în interiorul politicii europene, care, repet, sunt și vor fi declanșate de evenimentele din Franța, influențate într-o mare măsură.

Ștefan Popescu: Nu, mie mi se pare că în ciuda sensibilităților unor partide către Germania sau Franța, nu-i văd, sunt mai mult aș spune relații de subordonare, aș spune mai mult. Adică nu văd mișcări așa cum a făcut elita noastră în trecut să aducă modelul francez sau modelul german în România. N-au înțeles lucru acesta. Și asta se vede, inclusiv, din raportarea la planul național de reziliență și la fondurile europene. Adică nu văd o reconstruire a economiei românești, reconstruire a prezenței românești, consolidarea capitalului românesc în economie, pentru că de acolo pleacă totul. Asta ar arăta în primul rând că ar fi înțeles mesajul de la Paris sau de la Berlin. Așa, fiecare, și Franța, și Germania au o politică imperială la nivel european. Este clar, că acolo e o formă mentală imperialistă, n-ai cum s-o eludezi, ea și-a găsit expresia și în cadrul Uniunii Europene. Mie îmi spuneau profesorii mei de la Paris, „Pentru noi, Uniunea Europeană este un multiplicator de putere, un element de compensare, alături de francofonie, la pierderea imperiului”. Asta spuneau. Lucru ăsta trebuie înțeles. Da, adică la noi establishment-ul este atât de rupt de evoluțiile la nivelul Uniunii Europene stau să mă întreb dacă oamenii ăștia citesc, fac măcar revista presei. Dacă li se face revista presei.

ROMÂNIA ESTE TOTAL IZOLATĂ, MODELUL DE SUCCES ÎN EST FIIND UNGARIA, CARE ESTE PUTERNIC SUSȚINUTĂ SUBTERAN CHIAR DE GERMANIA.

Cozmin Gușă: Îți spun că nu, marea majoritatea a liderilor politici sunt extrem de subțiri legat de analiza geo-politică reală, nu analiza de politică externă care este una, vorbim de analiza geo-politică reală. Nu au acces la aceste informații. Laboratoarele partidelor nu funcționează, din nefericire, și nici nu discută și se pare că nici nu doresc, sau nu sunt lăsați, e tot aia până la urmă. Sunt de acord cu tine că relațiile sunt subțiri. Eu mi-aduc aminte când eram în politică puteam să-l sun oricând, ce exemplu să dau? François Hollande era în Opoziție, era prim-secretar la Partidul Socialist Francez, îl sunam, vorbeam cu el de ce se întâmplă în Franța. Sunam la Partidul Laburist din Marea Britanie, la secretarul de relații internaționale, îmi făcea un rezumat. În timpul liber, când avea timp, că mă simpatiza, Antonio Guterres era prim-ministru atunci, dar mă împrietenisem cu el, actualul secretar general ONU, de asemenea puteam să vorbesc cu el. Dacă era ceva urgent și mă interesa din spectrul de Stânga puteam să vorbesc, putem să mă informez. Și chiar și liberalii erau mult mai conectați. Astăzi nu este cazul. Dar în termeni reali, realiști, ținând cont de faptul că nu suntem relaționați, dar va trebui să se modifice raportarea politică funcție de aceste mișcări. Sigur că vom fi ultimul soldat de pe front, sigur că nu ne va fi anunțat nimeni că un război se va fi terminat deja și noi vom fi tot acolo, dar la un moment dat, va suna clopoțelul, vom vorbi noi aici și vor mai vorbi și alții și până la urmă într-o săptămână, două cum se întâmplă, treburile vor fi marcate. E mai influentă această emisiune decât ar crede unii și asta s-a demonstrat. Dar nu vorbesc doar de asta. Mai sunt și alt gen de emisiuni sau discuții cu alți intelectuali consolidați. 

În plan realist și pe scurt, dar neapărat vreau să mai facem și peste o lună o emisiune, ținând cont de lipsa de relaționare, în contextul în care Uniunea Europeană se va modifica în acea direcție în care eu cred, pentru că dacă nu se va sufoca și va muri pentru că este presiune și de pe frontul vestic, și de pe frontul estic, pentru că ai enumerat mai devreme Polonia și Ungaria și acum punem Franța aici și mai durează puțin până când și Spania se va alinia, chiar dacă va fi ultima, se va alinia și ea, că n-are ce să facă. Cum crezi că România va face, să zicem primii pași, că va fi anul ăsta, că va fi anul viitor, primii pași vor trebui să existe? Poți să vizualizezi sau să-ți închipui primii pași înspre o nouă reașezare? Ce s-ar întâmpla la nivel politic, pentru că ar fi nevoia unor lideri, să spunem mai respectați de națiune, cu un mesaj naționalist. Nu a unor lideri uzați care până acum nu au făcut altceva decât să se închine aceluiași sistem de tip corporatist, să nu comenteze. Bunăoară, au văzut ieri treaba cu cuprul pe care o reclama Marcel Ciolacu de la PSD, fără vreo altă măsură, vor urma și altele, sarea, grafitul, după toate cele care au fost. În sensul ăsta dacă poți să vezi cu ochii minții, teoretic, fără să dai nici un nume, vreo mișcare sau niște categorii de mișcări.

Ștefan Popescu: Nu, dar ați spus foarte bine că gradul de socializare a elitelor este fundamental în Europa. Când spuneați că puteați să-l sunați pe secretarul Partidului Socialist francez. Asta este fundamental. De asta la noi România a reușit acel salt din secolul al XIX-lea, începutul secolului XX, este că aveam niște oameni, în ciuda tuturor problemelor României care erau conectați, puteau să-și sune oricând omologii, aveau contacte, puteau dialoga cu ei, puteau avea relații de prietenii și puteau spune ceva. Aveau o atitudine pro-activă. Ori asta noi nu avem în momentul de față și România se află într-o situație foarte ingrată pentru că, în ce privește Ungaria, acolo eu cred că Viktor Orban, în ciuda faptului că a fost eliminat din PPE, eu cred că în spatele Ungariei stă Germania în realitate. Sigur, mai apar rapoarte, îl mai critică, nu respectă una, alta, e autoritar. 

Cozmin Gușă: Vedem ce investiții face Germania în Ungaria, exact când e nevoie și de miliarde. 

Ștefan Popescu: Plouă cu miliarde acolo exact și nu cred că acele investiții sunt făcute fără avizul guvernului german. Nu pot să cred acest lucru. Deci acolo e zona clarificată. Ei, România se află într-o situație încă nedecisă și cred că va fi o mare presiune pe România și vom fi într-o zonă de coabitare între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, nucleul dur. Mi-este foarte teamă că, dacă proiectul European nu va fi deloc amendat și atunci vitezele nu vor fi instituționalizate, cred că vom merge în continuare în această stare, scuzați-mă, de băltire. În sensul că nu vor exista consecințe la nivelul establishment-ului și clasei politice. Numai spectrul rămânerii într-o zonă, într-o Europă de tip B, ar putea crea alte evoluții și la noi. Pentru că, dacă nu se percepe o amenințare de acest tip, adică frontală, nu văd nici o mișcare, efectiv. Din păcate.

Cozmin Gușă: Da. Mulțumesc mult, Ștefan Popescu a fost foarte interesant acest excurs pe care l-am făcut cu concluzia de modificare a texturii Uniunii Europene pe baza unor posibile evenimente în Franța, pe care le-am descris foarte bine aici, cu consecințele pentru România. Mulțumim și prietenilor care ne-au urmărit.

Sursa: cozmingusa.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ULTIMELE ŞTIRI

Doru Petruți: Situația Moldovei este una gravă, iar popularitatea Maiei Sandu...

Autor: Oana-Medeea Groza În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, de la Radio Gold FM, Doru Petruți, directorul institutului de sondare IMAS Moldova, a analizat...

SRS: Bolojan este de mâine cel mai important jucător de putere...

Autor: Oana-Medeea Groza În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a vorbit despre...

USAID A POMPAT 22,3 MILIOANE DE DOLARI ÎN PROCESE POLITICE DUPĂ...

Investigând granturile oferite de USAID, am identificat unul care ne-a atras atenția în mod special. Este vorba despre „Consorțiul pentru Întărirea Procesului Electoral și...

Gușă: Klaus Iohannis, președinte de rahat, demisie de rahat, într-o țară...

(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM) Autor: Cozmin Gușă Încep cu niște amintiri de acum 10 ani, când, dintr-o prostie națională, exacerbată,...

Urmăreşte-ne

23,188FaniÎmi place
4,892CititoriConectați-vă
67,100CititoriConectați-vă

Din categorie

spot_img