Influența publicație The Economist avertizează că, în ciuda anulării primului tur al alegerilor prezidențiale și, potențial, a excluderii lui Călin Georgescu dintr-o nouă cursă, “motivele pentru care românii au votat pentru el nu pot fi interzise”.
- “Dar dovezile că Rusia a fost în spatele manipulării social-media în România sunt preliminare.
- Anularea alegerilor prezidențiale, pe de altă parte, este un pas extraordinar.
- Cei care au votat pentru Călin Georgescu se vor simți ignorați. Atunci când alegerile prezidențiale vor fi reluate, el va fi probabil exclus. Dar motivele pentru care românii au votat pentru el nu pot fi interzise”, scrie The Economist.
Publicația notează că, potrivit sondajelor de opinie, sprijinul pentru Rusia este mai mic de 10%, ceea ce înseamnă că majoritatea românilor care au votat pentru dreapta radicală o fac din motive economice și sociale. Mulți dintre ei sunt alegători din mediul rural care nu au profitat de recentul avans economic al României sau de apartenența sa la UE. Alții fac parte din diaspora de 5 milioane de persoane a țării și consideră că au fost forțați să plece de acasă din cauza eșecului politicienilor corupți de a distribui corect prosperitatea.
În plus, începând cu 2021, principalele partide de centru-stânga și de centru-dreapta au guvernat în coaliție, iar mulți alegători se simt acum privați de o alternativă semnificativă.
Mai jos, articolul The Economist:
“Crede că nanoboții sunt introduși în secret în cutiile de Pepsi. Covid nu există, iar aterizările pe Lună sunt doar o poveste. Crede că o luptă politică globală se duce între Satana și Arhanghelul Mihail. Îl admiră pe Vladimir Putin și ar tăia ajutorul pentru Ucraina. Pe 8 decembrie, Călin Georgescu ar fi putut fi ales președinte al României. Dar cu două zile mai devreme, Curtea Constituțională a țării a anulat primul tur de scrutin și a dispus ca alegerile să fie reluate.
Românii sunt împărțiți între cei care consideră că instanța le-a salvat democrația și cei care cred că democrația a fost subminată.
În urmă cu o lună, Georgescu era văzut ca un nefericit fără speranță, cu un scor de aproximativ 5% în sondaje. Dar, în primul tur al alegerilor din 24 noiembrie, el s-a clasat pe primul loc cu 23%. Chiar înainte de turul al doilea împotriva Elenei Lasconi, o candidată de centru-dreapta fără strălucire, un sondaj îl dădea în frunte cu 58%. A fost un cutremur politic.
Georgescu este un fost inginer agronom și specialist în dezvoltare durabilă. Oana Popescu, director al Centrului GlobalFocus, un think-tank din București, l-a cunoscut în zilele sale moderate și spune că mai târziu „a luat-o razna, transformându-se în acest conspiraționist fascist, qanon, al statului profund”.
S-a alăturat partidului extremist Alianța pentru Unirea Românilor, dar a părăsit-o în 2022 din cauza criticile la adresa opiniilor sale pro-ruse și anti-NATO (și lauda sa la adresa Gărzii de Fier, fasciștii României interbelice). Fără nicio organizație de partid, puțini au luat în serios candidatura lui Georgescu.
Președintele poate influența semnificativ politica externă și de securitate, astfel încât amenințările lui Georgescu de a pune capăt sprijinului ferm al României pentru Ucraina nu pot fi trecute ușor cu vederea. Călin Georgescu spune că este pro-pace, nu pro-rus. Dar disprețul față de NATO și UE ar fi fost în mod evident un cadou pentru Putin și pentru liderii favorabili Rusiei din Ungaria și Slovacia.
Cum a ajuns domnul Georgescu de nicăieri pe primul loc în două săptămâni? Pe 28 noiembrie, serviciile române de informații au prezentat indicii privind finanțarea ilegală a campaniei, utilizarea ilegală a rețelelor sociale și „acțiuni hibride rusești” împotriva infrastructurii de internet a țării. Acestea au comparat operațiunea de influență cu cele prezumtiv derulate de Rusia în timpul alegerilor prezidențiale și referendumul privind aderarea Moldovei la UE din octombrie.
Curtea Constituțională a ordonat o renumărare a voturilor, dar nu a constatat probleme majore. Pe 5 decembrie, aceasta a dat undă verde celui de-al doilea tur de scrutin, pentru a reveni în ziua următoare.
Curtea a declarat că anulează alegerile deoarece alegătorii au fost „dezinformați” și că candidatul a beneficiat ilegal de „exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor social-media”. Materialele sale de campanie nu au fost etichetate corespunzător, iar voința alegătorilor a fost „denaturată” (deși instanța nu a decis în mod direct că Rusia a intervenit). Campania lui Georgescu a fost promovată în principal prin intermediul platformei de socializare TikTok, unde rețele de conturi au amplificat videoclipurile sale. TikTok a minimalizat abuzurile, afirmând că rețelele au fost „la scară mică”.
Există puține îndoieli că TikTok a fost manipulat pentru a-l stimula pe Călin Georgescu, dar au existat și alți factori. Remus Ștefureac, șeful INSCOP, o firmă de sondaje, spune că aproximativ o treime din voturile de la alegerile prezidențiale și parlamentare din 1 decembrie au mers către candidații dreptei radicale.
La 5 octombrie, Curtea Constituțională i-a interzis Dianei Șoșoacă, o candidată anti-semită, pro-Putin, să candideze, argumentând că opiniile sale sunt anti-constituționale. Mulți dintre susținătorii ei l-au sprijinit atunci pe Georgescu. În alegerile parlamentare, partidul lui Șoșoacă a obținut peste 7% din voturi.
Sondajele de opinie arată că sprijinul pentru Rusia este mai mic de 10%, spune Ștefureac; majoritatea românilor care votează pentru dreapta radicală o fac din motive economice și sociale. Mulți dintre ei sunt alegători din mediul rural care nu au profitat de recentul avans economic al României sau de apartenența sa la UE. Alții fac parte din diaspora de 5 milioane de persoane a țării și consideră că au fost forțați să plece de acasă din cauza eșecului politicienilor corupți de a distribui corect prosperitatea.
Din 2021, principalele partide de centru-stânga și de centru-dreapta au guvernat în coaliție, iar mulți alegători se simt privați de o alternativă semnificativă. După alegerile parlamentare indecise, este probabil ca această coaliție de centru să continue.
Rusia încearcă cu siguranță să influențeze alegerile din statele învecinate. Moldova acuză Kremlinul că a cheltuit 15 milioane de dolari pentru a mitui cetățenii săi să voteze împotriva aderării la UE. La alegerile din Georgia de luna trecută au existat acuzații generalizate de fraudare a buletinelor de vot de către partidul de guvernământ favorabil Rusiei. Dar dovezile că Rusia a fost în spatele manipulării social-media în România sunt preliminare.
Anularea alegerilor prezidențiale, pe de altă parte, este un pas extraordinar.
Cei care au votat pentru Călin Georgescu se vor simți ignorați. Atunci când alegerile prezidențiale vor fi reluate, el va fi probabil exclus. Dar motivele pentru care românii au votat pentru el nu pot fi interzise.”
sursă: g4media.ro
