Autor: Aurel Badea
Un aeroport modernizat cu peste 70 de milioane de euro fonduri europene și guvernamentale deservește, în realitate, doar câțiva zeci de pasageri pe an. Aeroportul Internațional „Delta Dunării” Tulcea este radiografia perfectă a felului în care administrația locală și centrală își bat joc de banul public, mascând aranjamente politice în spatele unor proiecte prezentate ca „strategice”.
Fonduri uriașe, trafic inexistent
În septembrie 2022, Ministerul Transporturilor, condus atunci de Sorin Grindeanu, a semnat contractul de finanțare în valoare de aproximativ 180 milioane lei pentru modernizarea aeroportului. Proiectul prevedea extinderea terminalului, modernizarea platformelor de îmbarcare și chiar construirea unei platforme pentru degivrare. Lucrările, atribuite firmei Concelex, au fost recepționate în aprilie 2024.
Rezultatul? Un terminal modern, dimensionat pentru 400 pasageri pe oră, dar care înregistrează trafic aproape zero:
•2022: ~360 pasageri pe întregul an.
•2023: ~300 pasageri.
•Semestrul I 2025: doar 92 de pasageri (sub 20 de pasageri pe lună).
Cu alte cuvinte, infrastructura europeană a fost adaptată pentru fluxuri inexistente.
„Gaura neagră” a Consiliului Județean Tulcea
Responsabil de implementarea proiectului este Consiliul Județean Tulcea, condus de Horia Teodorescu (PSD). De ani de zile, instituția pompează bani publici în aeroport, în timp ce localnicii cer drumuri, spitale și infrastructură de bază.
Datele arată disproporția revoltătoare:
•Aeroportul are 64 de angajați, în timp ce deservește câteva sute de pasageri pe an.
•Veniturile proprii într-un an recent: ~293.000 lei, adică o sumă ridicolă în raport cu costurile.
•Indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație au fost triplate între 2024 și 2025, deși activitatea aeroportului nu justifică nicio creștere.
FACIAS a numit acest proiect „investiția pentru 7 pasageri pe lună” și a sesizat Parchetul European (EPPO) cu privire la modul în care au fost folosite fondurile.
Ministerul Transporturilor – complicitate politică
Responsabilitatea nu aparține doar Consiliului Județean. Ministerul Transporturilor a girat fără rezerve proiectul, atât în mandatul lui Sorin Grindeanu, cât și acum, sub Ciprian-Constantin Șerban.
Niciunul dintre cei doi miniștri nu a prezentat public un studiu de trafic realist sau o analiză de cost-beneficiu care să justifice investiția. Nu există contracte ferme cu operatori aerieni care să asigure curse regulate. Nu există un plan strategic pentru a integra aeroportul în rețeaua națională. Totul s-a rezumat la inaugurări festive și promisiuni electorale.
Este, așadar, o complicitate instituțională: CJ Tulcea cheltuie, Ministerul Transporturilor aprobă, firmele de casă prosperă. Cetățeanul plătește.
Lipsa de viziune și riscul pentru fondurile europene
Aeroportul Tulcea trebuia să fie poarta de intrare spre Delta Dunării. În realitate, a devenit un monument al risipirii fondurilor europene, fără viziune și fără plan de utilizare.
Uniunea Europeană cere rezultate măsurabile pentru investițiile finanțate. Dacă EPPO confirmă suspiciunile privind folosirea ineficientă a banilor, există riscul ca România să fie obligată să returneze sumele alocate.
Concluzie: Cine răspunde?
•Horia Teodorescu, președintele CJ Tulcea, trebuie să explice de ce a împins înainte un proiect lipsit de fundament și de ce ascunde contractele reale.
•Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, trebuie să justifice semnarea unei finanțări fără garanții de sustenabilitate.
•Ciprian-Constantin Șerban, actualul ministru, trebuie să spună ce măsuri ia pentru a transforma aeroportul într-o investiție utilă, nu într-o gaură neagră.
Până atunci, Aeroportul „Delta Dunării” rămâne un simbol al complicității dintre baronii locali și ministerele obediente: un sac fără fund în care dispar milioane, în timp ce comunitatea tulceană nu vede niciun beneficiu real.
