Autor: Aurel Badea
De ce basarabenii primesc pașapoarte românești pe bandă rulantă, iar românii trebuie să stea la coadă ca niște străini, asta-i pe scurt speța pe care o analizez azi.
Relația „specială și privilegiată” dintre România și Republica Moldova este, în fapt, o poveste frumoasă spusă la microfon și nimic mai mult. Când vine vorba de cetățenie — cel mai concret test al fraternității de peste Prut — România dă totul, iar Chișinăul dă doar cui vrea, când vrea și dacă are un interes direct.
România a împărțit sute de mii de pașapoarte moldovenilor, considerând că le repară o nedreptate istorică. În schimb, Republica Moldova refuză să acorde românilor un regim similar: cine vrea pașaport moldovenesc e tratat ca un imigrant oarecare, obligat să stea zece ani pe teritoriul lor, să adune hârtii și să îndure birocrația. Iar dacă vrei să scurtezi drumul? Doar dacă ești „interes național” — cum a fost cazul Anca Dragu, care a primit cetățenia peste noapte printr-un decret prezidențial.
Pașaport românesc pentru moldoveni – pe bandă rulantă
Legea cetățeniei române permite „redobândirea” pentru basarabeni. În practică, în ultimele două decenii peste jumătate de milion de moldoveni au devenit cetățeni români și, implicit, europeni. Procedura este simplificată, instituțiile de la București au deschis birouri la Chișinău, iar ritmul a fost constant. România și-a tratat vecinii de peste Prut nu ca pe niște străini, ci ca pe români deposedați de istorie, oferindu-le cea mai puternică monedă de schimb: pașaportul european.
Pașaport moldovenesc pentru români – aproape imposibil
La Chișinău, tonul se schimbă radical. Legea lor cere 10 ani de rezidență pentru oricine vrea cetățenie, 5 dacă ești căsătorit cu un moldovean. Trebuie să dovedești că vorbești limba, că ai venituri, că te-ai integrat. Nimic special pentru români, nicio excepție pentru „frații de peste Prut”. Bucureștiul deschide larg ușa, Chișinăul o încuie și lasă cheia doar pentru cazuri „de interes”.
Cazul Anca Dragu – dovada ipocriziei
Anca Dragu, fost ministru român, a primit cetățenia moldovenească într-o singură zi, prin decret prezidențial. Motivul? Trebuia să fie numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, funcție rezervată doar cetățenilor moldoveni. Pentru omul obișnuit, procedura ar fi însemnat ani de zile de stat prin ghișee și hârtii. Pentru Dragu, a fost suficientă o semnătură de la președintele Sandu.
E clar: nu există reguli egale. Există doar derogări pentru cei care servesc interesul politic de moment.
Dubla măsură de la Prut
România a transformat cetățenia într-un pod de legătură. Republica Moldova a transformat-o într-un instrument de control. De-o parte, o țară care repară istoria și oferă acces la Europa. De cealaltă, un stat care joacă la dublu și acordă cetățenia doar când îi convine.
Acesta nu e parteneriat „special și privilegiat”. Este un dublu standard rușinos: România oferă, Moldova selectează. România dă pașapoarte pentru sute de mii de oameni, Moldova oferă pașaport doar „aleșilor” care intră în grațiile politice.
