Peste 120 de ciobani și reprezentanți ai asociațiilor de oieri din întreaga țară au creat săptămâna trecută, la Sibiu, Uniunea Oierilor din România. Președinte a fost ales Vonica Maniu, originar din Poiana Sibiului, cu afaceri în prezent în zona Dobrogei. Prima dată, oierii s-au unit într-o uniune acum 90 de ani, în noiembrie 1935.
Crearea noii structuri a fost decisă chiar la a doua întâlnire de organizare, în care a fost aleasă conducerea și consiliul director. Decizia de cosntituire a unei uniuni a oierilor a fost luată pentru ca aceștia să aibă o voce unică în dialogul cu autoritățile, mai ales în contextul unor măsuri precum interzicerea exporturilor în Uniunea Europeană.
În cadrul unei emisiuni la Agro TV, Constanța Ștefan, președinta Asociației Țara Loviștei, a declarat că „o uniune a ciobanilor se visează de mult în România”.
În funcția de președinte al Uniunii Oierilor din România a fost ales Vonica Maniu, din Poiana Sibiului cu afaceri în județul Constanța. El este și membru în Consiliul director al Clubului Fermierilor Români, iar în perioada ianuarie – iunie 2024 a fost președintele Clubului, funcția fiind deținută prin rotație, cu un mandat de 6 luni.
Contactat de Turnul Sfatului, Maniu descrie înființarea Uniunii Oierilor din România ca fiind un „arc peste timp”, amintind că prima uniune a oierilor a fost înființată în urmă cu 90 de ani, având sediul la Poiana Sibiului.
Vonica Maniu consideră că această uniune este „o necesitate”, deoarece „în ultima vreme oierii sunt destul de dezbinați și nu mai este cineva care să le reprezinte interesele”.
Astfel, scopul uniunii este să îi aducă pe oieri împreună pentru a avea o voce comună: „E nevoie de o voce comună, care să poată discuta cu autoritățile. Fiind împreună e clar că această voce ar trebui să fie mai bine ascultată și auzită”.
Maniu accentuează importanța sectorului oieritului, afirmând că face parte din securitatea alimentară a țării și că nu trebuie neglijat. „Ar fi păcat ca să nu ne îndreptăm atenția și să nu ne aplicăm asupra acestui domeniu, care e atât de vechi la noi în țară”, mai punctează el.
În zilele următoare vom publicat un interviu cu Vonica Maniu, președintele noii create uniuni a oierilor din România.
Citește și: Cum au construit ciobanii din Sibiu și Făgăraș cea mai veche mănăstire din Dobrogea. Din banii unui oier din Poiana Sibiului s-a zidit prima biserică de piatră
Prima uniune a oierilor, în 1935
În noiembrie 1935, în publicația Universul apărea un scurt anunț, în partea de jos a paginii 3, cu titlul „Congresul oierilor. Sibiu, 18 Noembrie”. Textul anunța unde va avea loc evenimentul, cine va participa la el, precum și principalele teme de dezbateri.
„La 21 Noembrie, se va ţine în Sibiu, primul congres al oierilor din ţară. Deschiderea congresului va fi la ora 9 dim., în sala „Thalia“. La ordinea de zi sunt următoarele chestiuni: organizarea oerilor şi oeritul; valorificarea produselor; impozite şi diferite taxe; vânatul la munte; revista „Stâna”; înfiinţarea Uniunii oierilor şi în a unei cooperative. Iniţiatorul congresului este d. N. Munteanu, învăţător în Poiana, preşedinte al Camerei de agricultură şi directorul revistei „Stâna”. Participanţii la congres beneficiază de o reducere de 50% pe c.”.
Al doilea congres, în 1936
Într-o ediție din 1936 din ziarul „Porunca Vremii” citim un reportaj despre „al doilea congres al Uniunii oierilor din țară”, care a avut loc tot în noiembrie, de data aceasta la Târgu Jiu: „Aci şi-au dat mâna crescătorii de oi, din ţinutul celor Trei Scaune, cu cei din Gorj, din Dobrogea, Basarabia şi Ardeal, formând o mare adunare, cu frumoase costume, moşteniri păstrate cu atâta sfinţenie, de la strămoşi”. Autorul îi descrie și pe participanți: „cu lungi plete, cu căciuli mari, cu cojoace albe ca zăpada, cu feţe roşii”.
În cadrul ședinței festivei, participanții au subliniat atunci, ca și acum de fapt, că oieritul este „o însemnată ramură a economiei noastre naţionale”. De fapt, problemele abordate în 1936 erau aproximativ aceleași pe care le abordează crescătorii de oi în prezent: „creșterea oilor la noi”; „problema laptelui în țara noastră”; „fondul de valorificare a produselor oierești”, „valorificarea lânei”;
Iată câteva ditre declarațiile făcute atunci de Nicolae Munteanu, președintele uniunii:
„(…) n’avem şi nu putem fi suspectaţi de gânduri ascunse, nu vom pretinde avantagii în dauna altor clase sau profesiuni şi cu atât mai puţin ne-am adunat aci ca să înmulţim numărul cerşetorilor de fărămituri; suntem veniţi să ne vadă țara românească, a cărei temelie am fost şi suntem, să ne cunoască ca trup, suflet şi inimă şi să înveţe a ne preţui după adevărata valoare ce au reprezentat oierii şi ce reprezentăm.
Ne-am adunat urmaşii ciobanilor români, singurii sămănători de viaţă românească în pământul strămoşesc, să ne sfătuim, şi ca rezultat al sfatului nostru românesc să cerem cu demnitate conducătorilor de azi şi mâine ai destinelor neamului şi doctorilor cu reţete economice, să ţină seamă şi de nevoile noastre ale oierilor – tulpină a neamului – în raport cu serviciile ce-am adus şi aducem din punct de vedere naţional, creştinesc cultural şi social şi în raport cu importanţa ce am avut şi avem ca factori de producţie în economia generală a ţării (…)”.
Ministrul cooperației, prezent la eveniment, a fost citat șiș el vorbind despre „valorificarea produselor oiereşti” și i-a îndemnat pe oieri „să-şi strângă rândurile şi să pună bazele unei mari cooperative cu ramificaţiuni în înreaga ţară”.
Sibiul, pe locul 2 la numărul de ovine
Județul Sibiu e pe locul doi la nivel național în privința numărului de ovine. Sunt 19 agenți economici înregistrați în județul Sibiu care au bifat codul CAEN 145 în județul Sibiu. Cifra de afaceri pe acest număr CAEN este de 10,2 milioane de lei (2,3 milioane de euro), în 2022, ceea ce reprezintă 0,02% din cifra de afaceri din județul Sibiu.
sursă. turnulsfatului.ro
