În loc să reprezinte instrumente de control și transparență, cele mai vechi comisii speciale din Parlamentul României – dominate de 27 de ani de PSD și PNL – au ajuns să utilizeze puterea pentru perpetuarea monopolului politic. O guvernare de aceleasi doua partide timp de 3 decenii a unei comisii care se voia sa dureze 12 luni, ridica intrebari majore despre legalitate. Rezultatele rămân invizibile, rapoartele lipsesc aproape complet, iar cetățenii sunt privați de dreptul la informare, deși legea și normele europene impun deschidere totală.
Într-o democrație funcțională, comisiile parlamentare ar trebui să asigure un control riguros, transparent și responsabil, însă realitatea din ultimii 30 de ani arată că numărul tot mai mare de comisii speciale, de la cea de control SIE, activă de 27 de ani, până la comisia pentru revoluționarii din 1989, reînființată în 2025, generează suprapuneri, discrepanțe între reglementări și practică și un deficit major de transparență: hotărârile de constituire, regulamentele de funcționare și ordinele de zi nu sunt disponibile pe site-urile oficiale.
Comisia parlamentară specială pentru controlul activității SIE a fost înființată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1/1998, odată cu adoptarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. Mandatul inițial prevedea verificarea legalității cheltuirii bugetului SIE și evaluarea modului de aplicare a atribuțiilor instituției, cu drept expres de a solicita documente clasificate și de a convoca audieri cu conducerea SIE.
Website-urile parlamentare promit transparență dar oferă doar descrieri a unor documente inexistente. Comisiile speciale se prelungesc la nesfârșit fără justificări publice. Membrii se schimbă complet fără să lase urme ale activității anterioare. Bugetele de sute de milioane de lei sunt „supravegheate” de comisii care nu publică măcar un rezumat anual al activității.
Analiza acestor doua comisii relevă un pattern îngrijorător: structuri parlamentare care consumă resurse publice și timp parlamentar fără să producă transparență reală. Toate au fost reconstituite în 2025 cu membri noi, dar nimeni nu explică ce au făcut membrii anteriori sau de ce a fost nevoie de această „resetare” completă.
Comisiile parlamentare: între reguli și realitate
Comisiile parlamentare sunt principalul instrument de control asupra Guvernului și instituțiilor statului. Constituția României prevede că „fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale”. Comisiile permanente funcționează pe întreaga durată a legislaturii pentru domenii largi de activitate.
În schimb, comisiile speciale sunt destinate unor anchete punctuale, create pentru probleme urgente sau de interes public. Totuși, în practică, situația diferă radical. Comisiile speciale nu mai respectă întotdeauna mandatul strict de 12 luni.
În septembrie 2025, Parlamentul României are aproximativ 54 de comisii active. Acest total cuprinde 22 comisii permanente la Camera Deputaților, 22 la Senat, 6 comisii permanente comune și cel puțin 4 comisii speciale sau de anchetă, plus cazuri temporare. Lista exactă? Nu există una clară pe site-urile oficiale, doar procese-verbale generaliste și rubrici amestecate.
Comisiile permanente acoperă domenii diverse. Ele supraveghează sănătatea, economia, educația, justiția și apărarea. Mandatul lor e stabil, pe toată durata Parlamentului, iar rolul e să analizeze proiecte, să monitorizeze Guvernul, și să emită avize. Teoretic, aici ar trebui să apară marile decizii de control și prioritățile legislative. Practic, transparența este minimă, cu documente greu de găsit și ordini de zi aproape simbolice.
Pe lângă acestea, există comisii speciale și de anchetă. Acestea ar trebui să clarifice situații urgente sau să investigheze probleme majore. În realitate, “specialele” devin structuri de lungă durată.
Noi începem analiza cu două exemple: COMISIA PARLAMENTARĂ SPECIALĂ PENTRU CONTROLUL SIE, care funcționează de 27 de ani, și COMISIA PARLAMENTARĂ A REVOLUȚIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989, reconfigurată complet în 2025.
Controlul democratic sau teatrul democratic?
Declarațiile pompos formulate de reprezentanții comisiilor contrastează izbitor cu realitatea documentară. Comisia de control SIE a concluzionat în 2024 că „SIE și-a îndeplinit obiectivele asumate” și „este pregătit în orice moment să răspundă tuturor provocărilor de securitate”. Aceste afirmații categorice nu sunt susținute de niciun document public care să permită verificarea independentă.
Un fost membru al Comisiei SRI, Teodor Lazăr (USR), mărturisea în 2024 că „activitatea Comisiei este strict controlată pe linie politică” și că membrii opoziției „nu pot propune subiecte pe ordinea de zi”. O confesiune care pune sub semnul întrebării întreg conceptul de control parlamentar independent.
Rapoartele GRECO confirmă aceste suspiciuni. România a fost criticată în mod repetat pentru lipsa de transparență în procesul parlamentar și pentru utilizarea excesivă a procedurilor care evită dezbaterea publică. Parlamentul a adoptat în 2021, fără dezbatere reală, cinci rapoarte de activitate ale SRI dintr-odată – pentru anii 2015-2019.
Comisia SIE: O poveste de 27 de ani sub masca „urgenței”
De la 1998 la 2025: Când „specialul” devine permanent
Componența Comisiei SIE (martie 2025)
- Președinte: Alexandru Muraru (PNL) – numit 03.02.2025
- Vicepreședinte: Felix Stroe (PSD) – numit 03.02.2025
- Secretar: Maria Stoian (USR) – membru din 2023
- Membri: 11 parlamentari (6 deputați, 5 senatori) din grupurile PNL, PSD, USR, AUR, UDMR.
Această comisie este de fapt înființată din 1998 ca și comisie specială care are nevoie să funcționeze cu un mandat de câte un an. Ne întrebăm de ce din 1998 a rămas în aceeași formă, dacă este nevoie continuă de ea? Dacă o problemă necesită atenție parlamentară 27 de ani consecutiv, logica democratică impune cercetari mult mai intense si o divizare a responsabilitatii partidelor.
Socant, dar acum vom invata ceva despre sistemul politic romanesc si cum partidele pot domina influenta politica timp de 3 decenii. Presedintele din PNL, respectiv vicepresedintele din PSD, apartin de exact acelasi grup parlamentar din conducerea comisiei din 1998.
Hotararea din 1998 ne spune asa:
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri…..…din 10 iunie 1998……..Biroul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe este format din următorii deputaţi şi senatori:
| Preşedinte: George Şerban | – | Partidul Democrat | |
| Vicepreşedinte: Alexandru-Radu Timofte | – | Partidul Democraţiei Sociale din România | |
| Secretar: Mihai Gheorghiu | – | Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. |
Credeti ca e o simpla coincidenta?
Presedintele de atunci era si sef al SRI. Presedintele comsiei SIE din 2021-2024 a fost MIhai Weber, iar vicepresedintele, Stroe Felix, ambii din partea PSD. In 2020, presedinte era tot cineva de la PSD, Eugen Bejinariu.
Continuand analiza, conform websiteului oficial al camerei Deputatilor, presedintele comisiei pentru 2016-2020, a fost tot Mihai Weber. Inainte de 2016?
Pentru 2010, apare drept presedinte Grabiel Vlase, care in prezent este directorul SIE, din 2018, tot din partea PSD. Pentru 2014, presedintele ales a fost Mihaita Caliment (PNL).
Serviciul de Informații Externe, aflat sub supravegherea acestei comisii, a avut în 2023 un buget de 719,28 milioane de lei. O sumă uriașă supravegheată de o comisie care nu publică practic niciun document public.
Componența actuală, stabilită în februarie 2025, îl are în frunte pe deputatul PNL Alexandru Muraru – istoric și apropiat al președintelui Klaus Iohannis, fratele ambasadorului României în SUA. Ca vicepreședinte a fost numit Felix Stroe (PSD), fost ofițer al Marinei Militare care, conform unei adeverințe CNSAS din 2013, a fost recrutat de Securitate în 1972 pentru supravegherea colegilor din liceu. CNSAS nu i-a atribuit însă calitatea de lucrător/colaborator al Securității.
Întreaga componență din 2025 este nouă, dar nu există nicio informație publică despre ce au făcut membrii anterioiri în cei patru ani de mandat. S-a mai declarat in trecut ca „activitatea atât a comisiei cât și a Serviciului sunt catalogate ca secret de stat”, dar aceasta nu explică absența totală a unor rapoarte publice măcar asupra aspectelor neconfidențiale.
Singurul document public disponibil pe websiteul senatului este o sinteză din iunie 2025. Pentru restul comisiilor? Nimic. Există doar un filtru care te pune să cauți specific ziua pentru care vrei informații, dar nu există informații să le găsești.
Un singur document public în patru ani
Din cercetarea noastră, singurul document public disponibil este „SINTEZA lucrărilor Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe în perioada 19 mai – 05 iunie 2025″.
Documentul dezvăluie că în ședința din 03 iunie 2025, comisia a discutat:
- Acțiuni de contaminare a spațiului Republicii Moldova de către Federația Rusă
- Prezența SIE în CEISD – exemple de companii care au încercat să pătrundă în România
- Situația operativă din Ucraina
- Argumentarea susținerii inițiativei legislative de modificare a Legii nr. 1/1998
- Inițierea unei propuneri legislative pentru prezentarea anuală a raportului SIE în plenul Parlamentului
Pentru punctele 1-3, documentul specifică că sunt aplicabile prevederile „secretului de stat”. Pentru punctul 4, s-a stabilit inițierea unei propuneri legislative. Pentru punctul 5, s-a stabilit amânarea dezbaterii.
Un document care ridică întrebări în loc să ofere răspunsuri: dacă comisia funcționează din 1998/2021, de ce abia acum identifică nevoia unor modificări legislative?
Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989
Permanentă, dar fără rezultate publice
Componența Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, pentru anul 2025:
- Președinte: Ovidiu Puiu (PSD), din 03.02.2025
- Vicepreședinte: Sebastian Răducanu (PSD), din 03.02.2025
- Secretar: Silviu-Titus Păunescu (AUR), din 03.02.2025
- Membri: 8 membri
Pentru a intelege monopolul PSD:
Din 2013, presedinte era Sefer(PSD), care a ramas presedinte pana in anul 2020, adica 7 ani.
Pentru 2021-2022, era Nicu Falcoi, din partea USR.
Mergand si mai in trecut, vedem ca in 2005, presedintele era tot din partea PSD, Vasile Cutean, care totusi a luptat in revolutia din 1989, conform surselor. Pana in 2009, a ramas presedinte al comisiei.
Din 2009 pana in 2013, presedintele era Luca Raymond, din partea PNL.
De aici, apare intrebarea logica, cum se face ca o comisie ce se voia speciala, legislativ vorbind, este inca in derulare pentru o revolutie de acum zeci de ani?
Din 2023 si 2024, avem drept presedinte un reeprezentamt al USR.
Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 prezintă o anomalie în sistemul parlamentar: Comisia este definită ca structură permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului, având identitate proprie distinctă de cea a membrilor săi parlamentari. Nu este o comisie temporară, ci permanentă pentru realizarea funcției de control parlamentar asupra aplicării Legii nr. 341/2004.
A fost înființată oficial după Revoluție, prima formă organizată sub denumirea de „Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989” apărând în legislatura 1990-1992, avându-l ca președinte pe senatorul Sergiu Nicolaescu. În legislatura 1992-1996, comisia a fost preluată de senatorul PNȚCD Ticu Dumitrescu, apoi de Valentin Gabrielescu.
Componența actuală din 2025 include personaje controversate: președinte este Ovidiu Puiu (PSD), iar în comisie se află și membri AUR precum Silviu-Titus Păunescu și Eugen-Cristian Șipoș.
Regulamentul actual(singura informatie disponibila public) arată că:
- Comisia se compune din 11 deputați și senatori
- Are atribuții de control parlamentar asupra aplicării Legii nr.341/2004
- Lucrările și documentele comisiei „nu sunt publice și au caracter confidențial”
- Comisia „prezintă raportul anual în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului”
Comisia analizează și avizează propunerile Secretariatului de Stat privind preschimbarea certificatelor de revoluționari, primește și soluționează contestațiile și avizează orice act ori inițiativă legislativă cu referire la Revoluția din decembrie 1989. Controlează aplicarea legii de către autoritățile administrației publice și sesizează autoritățile asupra încălcărilor legii.
Comisia mai prezintă raportul anual în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului. Poate constitui subcomisii pentru efectuarea unor anchete într-un anumit domeniu. La cererea Birourilor permanente reunite, poate deveni comisie de anchetă pentru realizarea funcției de control parlamentar.
Comisiile speciale: o realitate opacă
Investigația recentă a Gazetei de Cluj arată că, în timp ce oficial, aceste comisii au mandate limitate și reguli stricte, în realitate funcționează ca structuri opace.
Aceste comisii exercită controlul instituțiilor sensibile, precum Domeniul Justiției, activitatea Europol, sau Controlul Execuției Bugetelor Curții de Conturi dar această activitate se desfășoară în umbră, în lipsa unor rapoarte sau verificări transparente, ceea ce subminează încrederea în procesul democratic.
În România, controlul parlamentar asupra serviciilor de informații s-a dezvoltat după 1989, urmând modelul occidental. Totuși, experții în domeniu semnalează constant că acest control rămâne unul formal, fără instrumentele necesare pentru o supervizare reală. Rapoartele GRECO (Grupul de State împotriva Corupției) din 2022 și 2024 critică în mod repetat lipsa de transparență în procesul parlamentar și utilizarea excesivă a procedurilor de urgență care împiedică dezbaterea publică reală.
Mai grav, prelungirea repetată a mandatelor pentru comisiile speciale contravine spiritului european al acestor instrumente. Dacă o problemă necesită atenție parlamentară ani de zile, logica democratică impune transformarea comisiei speciale într-una permanentă sau integrarea atribuțiilor în comisii existente.
Situația devine și mai problematică când ne raportăm la standardele europene. Parlamentul European publică regulat informații despre activitatea comisiilor sale speciale, cu mandate clare și rapoarte publice. În România, comisiile parlamentare speciale par să funcționeze după principiul „secret de stat” aplicat preventiv asupra oricărei informații.
Ancheta s-a putut desfășura doar prin căutarea hotărârilor de constituire pe diverse alte website-uri care nu mai țin de Parlament. Este interesant cum pe website-urile oficiale nu poți vedea nici măcar hotărârea de constituire sau anul înființării unei comisii. Funcționează oare statul pentru oameni în acest context?
Contextul democratic al controlului parlamentar
Comisiile parlamentare din România sunt unul dintre cele mai importante instrumente pentru exercitarea controlului democratic. Ele mai sunt si principalul mecanism de control și analiză a activității Guvernului și a instituțiilor statului.
Parlamentul României funcționează ca o instituție bicamerală, alcătuită din Camera Deputaților și Senat, cu un total de 446 de membri: 312 deputați și 134 senatori.
Fiecare cameră are în componența sa grupuri parlamentare, stabilite în funcție de rezultatele alegerilor. Acestea reprezintă partidele politice și susțin majoritatea sau opoziția.
Din 1996 încoace, partidele principale, PSD și PNL, au avut un nucleu dur de parlamentari fideli, asigurând stabilitatea și continuitatea în Legislativ. Un studiu realizat de Politika.ro în 2025 relevă că, între alegerile din 1996 și cele din 2020, 42% dintre parlamentarii români au fost aleși pentru cel puțin trei mandate consecutive, iar 27% dintre ei au obținut patru sau mai multe mandate la rând.
Studiile arată că o parte semnificativă a politicienilor a acumulat mandate multiple, iar fenomenul de traseism politic continuă să fragmenteze dar și să perpetueze aceleași elite în funcții.
.Transparenta parlamentara
Cercetarea asupra site-urilor oficiale ale Parlamentului dezvăluie o realitate de-a dreptul absurdă. Website-ul Senatului promite pentru fiecare comisie același set de informații: „Componența”, „Regulamentul comisiei”, „Documentele comisiei”, „Ordinea de zi” și „Comunicate de presă”. În practică, majoritatea acestor linkuri duc către pagini goale sau inaccesibile.
Pentru Comisia parlamentară specială pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe, secțiunea „Regulamentul comisiei” este inaccesibilă, „Documentele comisiei” conțin doar un raport din iunie 2025 – primul și singurul document public într-un mandant de peste patru ani – iar restul secțiunilor sunt practic inexistente.
Întrebarea fundamentală rămâne: în aceste condiții, mai putem vorbi de control democratic real? Sau asistăm la un teatru democratic care servește mai degrabă la legitimarea aparentă a instituțiilor opace decât la exercitarea efectivă a supravegherii parlamentare?
sursa:gazetadecluj.ro
