Autor: Adrian Cătinean
Din păcate în zilele noastre, posibilitatea de a face un tip de cancer în timpul vieții a devenit foarte probabilă. Sunt multe date publicate de organizații internaționale de sănătate care spun că incidența crescută de cancer este datorată consumului de carne roșie. Sincer mă îndoiesc pentru că bunul simt, foarte important și din ce în ce mai rar și în domeniul științific, îmi spune că ar trebui să mă uit la ce conține carnea animalelor pe care o consumăm și care este crescută în ferme cu o mare densitate și unde există suplimente de hormoni, antibiotice și hrană făcută din proteinele animalelor moarte. Tot bunul simț ne spune că ar trebui să ne uităm cu 100 de ani în urmă când nu era atât de mult cancer pe planetă și să vedem ce alimente consumăm preponderent, ce se folosea în agricultură și mai ales în creșterea animalelor. Dacă este să ne uităm la un numitor comun pentru sănătatea umană, acesta poate fi microbiota intestinală, iar diversitatea acesteia este strâns legată de starea de sănătate.
Producția de alimente procesate cu mulți conservanți, potențiatori de aromă, stabilizatori, alături de folosirea pe scară largă a antibioticelor, ierbicidelor și multor altor factori poluanți face posibilă în societatea de azi crearea unei false impresii de diversitate și prosperitate alimentară. Toate aceste lucruri nu fac decât să ne reducă drastic diversitatea microbiotei intestinale prin extincția unor specii cheie de microbi care mențin homeostazia organismului ducând la inflamație continuă. Cancerogeneza este datorată în principal unor cicluri nesfârșite de distrucție celulară și apoi reparație, exact ceea ce se întâmplă într-un organism care este continuu inflamat. La un moment dat apare o mutație care nu mai poate fi reparată și aceasta se multiplică. Un sistem imunitar sănătos ar trebui să recunoască o astfel de celulă transformată și să o distrugă, dar nu putem avea un astfel de sistem imunitar competent dacă avem o microbiotă intestinală profund dezechilibrată și săracă.
La nivelul tumorilor solide formate există chiar o microfloră specifică care influențează viteza de creștere a acestora, capacitatea de metastazare și chiar răspunsul la chimioterapie sau terapiile imunologice dezvoltate în ultimii ani.
Există dovezi științifice solide, susținute de numeroase studii în vitro, pe animale dar și subiecți umani care evidențiază importanța microbiomului intestinal implicat în mecanisme de modelare a rezultatelor tratamentelor oncologice și mai nou acest aspect este valorificat pentru dezvoltarea unor abordări terapeutice personalizate în tratamentul cancerului. Ca să înțelegeți mai bine acest lucru vă voi spune că în cazul unui medicament utilizat în tratamentul cancerului de colon, 5-FU doza terapeutica trebuie să fie crescută de 3x ca să fie eficientă, dacă animalul de laborator supus studiului nu are deloc microbiotă intestinală. O altă curiozitate este legată de prezența unei anumite tulpini bacteriene, Fusobacterium nucleatum, care se găsește în mod normal la nivelul cavității bucale și nu ar trebui să fie răspândită în restul tubului digestiv pentru că prezența suprapopulată se asociază cu o gamă diversă de cancere gastrointestinale (esofag, stomac gastric, pancreasul și intestinul subțire și gros). Mai mult decât atât, prezența Fusobacterium nucleatum induce rezistență la liniile celulare de cancer de colon la două tipuri de chimioterapice frecvent folosite în acest tip de cancer, oxaliplatină și 5-FU, prin intermediul activării căii autofagiei mediată prin mecanism imun.
Imunoterapiile au dat multă speranță de supraviețuire îndelungată și chiar vindecare pentru multe tipuri de cancer. Deși în teorie ar fi trebuit să funcționeze pentru majoritatea pacienților, în practică doar aproximativ 25-30% dintre pacienții care au urmat imunoterapie au avut parte de un răspuns susținut și complet. S-a pus imediat întrebarea de ce doar o minoritate dintre pacienți răspund la o astfel de imunoterapie, iar răspunsul a venit din constatarea faptului că acești pacienți au fost mult mai puțin expuși la tratamente antibiotice înainte de începerea și pe parcursul tratamentului în comparație cu cei care nu răspund. Antibioticele reduc drastic diversitatea microbiotei intestinale, iar așa cum am precizat anterior, microbiota este principalul antrenor al sistemului imunitar. S-a constatat că creșterea numărului de bacterii precum Alistipes shahii crește expresia factorului de necroză tumorală, iar administrarea de probiotice precum bifidobacterium longum și lactobacillus rhamnosus GG crește sensibil efectul imunoterapiei oncologice de tip anti-PD-1. De asemenea reducerea diversității bacteriene a microbiotei intestinale în timpul tratamentului oncologic este o consecință care influențează negativ succesul terapiilor oncologice. Măsurile pentru creșterea diversității florei intestinale ar trebui cunoscute și utilizate pe scară largă de medicii oncologi implicați în tratamentul acestei maladii cumplite care este cancerul.
Voi enumera în continuarea câteva măsuri concrete pentru creșterea diversității microbiotei intestinale și maximizarea șanselor de reușită ale tratamentelor oncologice. Postul intermitent 16/8h (mâncăm într-un interval de 8h în timpul unei zile), chiar postul de 24h înainte de o ședință de chimioterapie pentru diminuarea toxicității la nivelul tubului digestiv, urmată de reluarea alimentației la 12h după ședința de chimioterapie. Alimente neprocesate, o diversitate de fructe și legume însoțite de suplimente de multi-enzime dedicate facilitării digestiei acestora, excluderea glutenului și lactozei din alimentație, probiotice si prebiotice care au studii clinice publicate în care se dovedește creșterea diversității bacteriene a florei intestinale: Zeolit si imunglobuline cu rol chelator pentru elementele toxice prezente în tubul digestiv; Ulei omega 3 pentru reducerea inflamației intestinale.
Sper că am venit cu informații utile care să vă ajute încă o dată să conștientizați importanța microbiotei intestinale.
