Un prejudiciu estimat la peste 3 miliarde de euro este în centrul unui litigiu cu mize uriașe, după ce statul român, prin ANAF și un practician în insolvență, ar fi orchestrat intrarea forțată în faliment a unei companii care deținea două licențe de exploatare minieră, una dintre ele cu caracter unic în România. Deși existau documente științifice, brevete, analize și expertize care atestau valoarea excepțională a zăcămintelor, acestea au fost cedate în mod netransparent, fără aprobarea creditorilor, iar activele au fost ignorate sistematic în rapoartele de insolvență.
Prejudiciu de 3 miliarde de euro
Prejudiciul estimat: peste 3 miliarde de euro. Aceasta este suma uriașă pe care omul de afaceri Vasile Mihoc susține că o va solicita în instanță, în contextul procedurii de insolvență și faliment în care a fost implicată Exploatarea Minieră Harghita SA.
Potrivit lui Mihoc, compania a intrat în insolvență pe 30 ianuarie 2015, iar practicianul desemnat a confirmat inițial că există condiții pentru reorganizare. Cu toate acestea, la doar cinci luni distanță, același practician a întocmit un nou raport, complet contradictoriu, în care a concluzionat – fără o justificare reală – că reorganizarea nu mai este posibilă.
Mihoc acuză că, deși ANAF deținea 79,51% din masa credală, a refuzat să voteze planul de reorganizare în prima adunare a creditorilor din 10 aprilie 2015, contribuind astfel la blocarea procedurii.
ANAF a invocat evaziune, dar Parchetul a infirmat
În plus, în noiembrie 2014, ANAF a întocmit un raport prin care acuza societatea de evaziune fiscală, cu un presupus prejudiciu de 6,2 milioane lei. Însă, în 2022, Parchetul a decis că tranzacțiile nu au fost fictive și că nu există prejudiciu – concluzie pe care ANAF nu a contestat-o.
Cu toate acestea, instituția a susținut ulterior intrarea în faliment, deși valoarea activelor contabilizate depășea dublul creanțelor.
Un alt punct-cheie al disputei îl reprezintă cele două licențe de exploatare deținute de companie, dintre care una – cea de la Delnița – este considerată unică în România. Acestea au fost transferate, în 2018, prin acorduri de cedare întocmite exclusiv de practicianul în insolvență, fără aprobarea creditorilor. ANRM a aprobat ulterior transferul.
În 2019, Mihoc a deschis un proces pentru despăgubiri, solicitând expertize asupra valorii celor două zăcăminte. Expertul desemnat de instanță a estimat valoarea drepturilor la 254 milioane lei, în timp ce expertul parte a evaluat produsul finit la 8,3 miliarde lei.
Mihoc susține că zăcământul de dolomit amorf de la Delnița este un produs natural cu efecte remarcabile în agricultură și zootehnie, dovedite prin studii științifice și un brevet de invenție.
Potrivit testelor invocate, utilizarea dolomitului de Delnița a dus la creșteri de producție la bovine, păsări, legume și cereale. De exemplu, la bovine, producția zilnică de lapte a crescut cu 1,25 litri, iar la varză, producția de semințe a fost cu 177% mai mare. Dolomitul de Voșlăbeni, comparativ, are o granulație mult mai mare și o eficiență redusă.
Pe baza unui preț estimat de 1.000 lei/tonă și a unui profit net de 500 lei/tonă, Mihoc estimează un profit de 9 miliarde lei doar din exploatarea Delnița, la care se adaugă dobânda legală calculată din 2018 încoace, ajungând la o valoare totală de peste 14 miliarde lei.
Pentru Voșlăbeni, despăgubirile solicitate sunt de 125 milioane lei, întrucât dolomitul din acest zăcământ este destinat în special pentru corectarea pH-ului solurilor acide.
Cererea din instanță: despăgubiri sau restituirea licențelor
În 2024, în fața Curții de Apel Târgu Mureș, Mihoc a renunțat la cererea de despăgubiri, solicitând restituirea licențelor. ANRM a susținut că transferul s-a făcut legal, dar instanța a constatat că nu a existat o bază juridică solidă pentru respectivele acorduri de cedare.
„Toate aceste documente și rezultate au fost ignorate complet de practician și de ANAF. Practicianul mi-a spus în mod direct că îi pare rău că a cerut falimentul, dar că a primit ordin să facă acest lucru”, a declarat Vasile Mihoc, pentru Gazeta de Cluj.
Cum a pierdut Vasile Mihoc carierele din Harghita
Vasile Mihoc a investit în anii 2000 în două cariere de dolomită din județul Harghita, la Delnița și Voșlobeni, ajungând să creeze locuri de muncă pentru câteva sute de oameni. Dolomita, o rocă utilizată în construcții și ca piatră decorativă, s-a dovedit a fi pentru o vreme o resursă valoroasă.
În căutarea unei utilizări inovatoare, Mihoc a descoperit în cariera de la Delnița o dolomită amorfă cu conținut ridicat de magneziu și calciu. A transformat-o într-un îngrășământ agricol brevetat, lăudat pentru efectele sale spectaculoase: vaci mai productive, găini mai ouătoare și recolte sporite cu până la 30%. A investit în cercetare și promovare, încercând să pătrundă pe piața agricolă cu un produs unic.
Cu toate acestea, afacerea a început să scârțâie în 2012, pe fondul crizei economice care a afectat întreaga economie românească. Dispariția clienților și blocarea circuitelor comerciale au afectat grav firma Exploatarea Minieră Harghita SA. În 2015, compania a intrat oficial în insolvență. Raportul privind cauzele arată o societate împovărată de datorii și cu creanțe nerecuperate.
Potrivit lui Mihoc, dezastrul real a început abia în 2017, odată cu numirea unui nou lichidator – Ramona Iliescu de la SPRL Continental 2000. Conform unei investigaţii Rise Porject carierele au intrat în atenția lui Gheorghe Vlasie, finul lui Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, condamnat între timp la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. Mihoc susține, pentru aceaşi publicaţie, că a asistat neputincios la „jefuirea” companiei, chiar în fața instanțelor.
Omul-cheie de la ANRM: Gigi Dragomir
Printre cei care ar fi contribuit la prăbușirea afacerii se numără și Gigi Dragomir, fostul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Fost afacerist în domenii ca alimentația, paza și distribuția de gaz, Dragomir a fost ulterior numit inspector fiscal la Ilfov. Mai multe instanțe l-au obligat să răspundă cu averea personală pentru dezastrul firmelor pe care le-a condus. În perioada în care conducea ANRM, Dragomir a semnat documentele care au pecetluit soarta carierelor lui Mihoc.
De asemenea, Gigi Dragomir, protejat al baronului PSD Ionel Arsene, a prelungit în 2019, fără hotărâre de guvern, licența pentru Roșia Montană Gold Corporation. Numit în fruntea ANRM în 2017 de Mihai Tudose, Dragomir a emis actul administrativ discret, în plin litigiu internațional.
În mandatul lui, ANRM a emis sute de licențe fără respectarea legii. Un raport al Corpului de Control arată pierderi de miliarde de lei și exploatări miniere fără taxe sau redevențe legale.
sursa: gazetadecluj.ro
