Geopolitica la Zi (38). Trump, Netanyahu și pacea în Orientul Mijlociu.

Și acum, că tot l-am menționat pe Trump, v-am povestit săptămâna trecută despre programul său economic, Big Beautiful Bill, programul mare și frumos, și v-am explicat care sunt problemele cu el. Până la urmă, a fost acceptat și de Camera Reprezentanților, iar acest plan va fi pus în mișcare.

Nu cred că este un lucru bun, nici pentru americani, nici pentru Trump. Popularitatea lui Donald Trump scade din ce în ce mai mult în SUA. Are și această problemă, de exemplu, cu dosarele Epstein. Poate în România s-a uitat de aceste dosare și de legăturile lui Trump cu Epstein, dar în America nu. Este clar că, deși a promis că va publica toate numele din dosarele Epstein, probabil se regăsește și el acolo sau cineva apropiat lui, poate cineva din familia sa. El a declarat public că a fost la șapte petreceri pe insula lui Epstein. Deci, clar avea relații cu el, și practic, în SUA se face totul pentru ca popularitatea lui Trump să scadă și mai mult.

Apoi, SUA nu stă bine nici din punct de vedere militar, pentru că nu mai are suficiente rachete. Au trimis prea multe în Ucraina și în Israel. De exemplu, mai au doar un sfert din rachetele Patriot necesare doar pentru a apăra SUA, fără a mai putea trimite în alte țări. Iar Trump, deși a spus acum o săptămână că nu va mai trimite arme în Ucraina, s-a răzgândit și alaltăieri a declarat că va începe din nou să trimită.

Imaginea publică a lui Trump nu este deloc bună în acest moment, mai ales după războiul pe care l-a generat sau cel puțin extins cu Iranul, pentru că americanii nu au îndeplinit niciun obiectiv acolo, iar Pentagonul a recunoscut că nu s-a distrus programul nuclear al Iranului.

Ieri, și Nicolas Lerner, șeful serviciilor externe franceze (DGSE), a declarat că tot ce a reușit acțiunea americanilor în Iran a fost să amâne cu câteva luni îmbogățirea uraniului la nivel militar. Însă, ce a făcut Trump în ultimele zile, în loc să se concentreze pe aceste probleme? L-a primit pe Bibi Netanyahu la Casa Albă.

A vizitat mai multe clădiri guvernamentale, dar acum, cu prietenul său, Trump, cu care probabil nu mai este chiar prieten, a discutat și au avut și o masă mare. Nu s-a discutat niciun plan clar pentru Gaza. Deși săptămâna trecută Trump a venit cu o nouă propunere de pace și a spus că se va ocupa el însuși ca Netanyahu să nu încalce un eventual armistițiu între Hamas și Israel.

Hamas a acceptat propunerea de pace a lui Trump, dar Netanyahu nu a acceptat-o, și acum, când a venit în SUA, nici măcar nu s-a menționat acest subiect – o nouă rușine, o nouă pată pe numele lui Trump, care nu a reușit să aducă pacea acolo. Cu toate acestea, Trump a primit un cadou de la Netanyahu: o scrisoare de nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace.

Mie, personal, nu mi-ar plăcea ca Netanyahu să-mi ofere o astfel de scrisoare, dacă aș fi în locul lui Trump, pentru că Netanyahu și Trump, în ultimul an, sunt cei care au pornit cele mai multe războaie. Nu sunt sinonimi cu pacea, absolut deloc. Netanyahu este supranumit „măcelarul din Gaza”.

Am văzut ce fel de crime au loc acolo. Întregul popor israelian privește cu groază deciziile lui Netanyahu. Așa cum v-am mai spus, și oamenii care stau la coadă să primească ajutoare umanitare, care nu mai au mâncare, apă, nu-și pot hrăni copiii, sunt uciși pe capete de forțele israeliene. Deci Netanyahu nu este în niciun caz într-o poziție să-l nominalizeze pe Trump la un astfel de premiu, iar Trump nu este în vreo poziție să fie nominalizat.

Deși a candidat pe această platformă de pace și poate anul trecut ar fi putut primi nominalizarea pentru că a discutat mult despre pace – nu că ar fi făcut ceva concret, dar cel puțin a discutat. Anul acesta, însă, vedem că nu are de gând să oprească războiul din Ucraina, nici pe cel din Gaza.

A susținut războiul din Iran și s-a implicat direct. În Yemen, de asemenea, a bombardat numeroase infrastructuri civile atunci când s-a confruntat cu rebelii Houthi, deci din nou, un alt război fără rost. Singurul loc unde a adus pace a fost în Republica Democrată Congo, cum v-am povestit săptămâna trecută, dar și acolo războiul a fost pornit tot de americani, iar pacea a venit doar în schimbul unor resurse naturale în valoare de 2 miliarde de dolari de la RDC.

Așadar, nu mi se pare normal ca Donald Trump să fie nominalizat la acest premiu și cu atât mai puțin ca Netanyahu să fie cel care îl nominalizează. Dacă ne uităm la cei care au primit Premiul Nobel pentru Pace în trecut, da, mulți poate nu-l meritau – Barack Obama, de exemplu – dar măcar nu au fost nominalizați de un astfel de personaj.

Ca să știți ce mai face Netanyahu, oficialii israelieni au avut o întâlnire și cu oficialii sirieni, în care au declarat că discuțiile s-au concentrat pe Înălțimile Golan. V-am mai povestit despre Înălțimile Golan încă din iarnă. V-am spus că, de când guvernul Siriei s-a schimbat și au ajuns la putere foști teroriști cu susținerea Israelului, Americii și Turciei, Israelul a început să-și extindă controlul asupra teritoriului sirian. Acum controlează aproape în totalitate Înălțimile Golan.

În aceste discuții diplomatice de „normalizare”, s-au discutat două scenarii. Opțiunea 1: Israelul păstrează o treime din Înălțimile Golan, oferă o treime Siriei, iar ultima treime este închiriată de Siria de la Israel pentru 25 de ani – deci, practic, sirienii trebuie să plătească pentru propriul teritoriu. Este complet anormal. Dar al doilea scenariu este și mai șocant: Israelul păstrează două treimi din Înălțimile Golan, o treime revine Siriei, iar ca „despăgubire”, orașul libanez Tripoli și restul regiunii ar fi cedate Siriei – fără prezența sau acordul vreunui oficial libanez.

Este absolut șocant ca Israelul să promită teritorii care nu-i aparțin. Aceste informații au fost publicate de canalul de știri israelian i24News. V-am spus că în Liban și Siria au fost impuși lideri complet sub influența americană și israeliană. Este un plan mai vechi de a slăbi axa de rezistență iraniană împotriva Israelului.

Așa cum Netanyahu spunea acum câțiva ani, Israelul chiar încearcă să redeseneze harta Orientului Mijlociu. Dar nici armata israeliană nu stă bine. În ciuda miliardelor de dolari primite de la americani, fără de care Israelul nu ar fi putut susține nici măcar războiul cu gruparea Houthi, vedem că au probleme.

Pe lângă mobilizarea în masă, Israelul a trimis notificări de înrolare pentru peste 500 de evrei ultraortodocși. Aceștia, recunoscuți prin barba lungă și ținuta tradițională, își dedică viața studierii iudaismului și, conform credinței lor, nu trebuie să participe la acțiuni militare. Până acum au fost protejați. Însă Israelul nu mai are suficienți soldați pentru atâtea războaie. Vor fi din nou proteste împotriva lui Netanyahu dacă acești 54.000 de evrei ultraortodocși chiar vor fi forțați să se înroleze.

Momentan, Netanyahu încearcă să fie diplomatic, declarând că vor fi înrolați doar dacă liderii lor religioși își dau acordul. Însă nu cred că aceasta va fi cu adevărat o condiție, întrucât acești lideri religioși sunt probabil sub influența guvernului. Va fi o problemă majoră pentru Israel.

Și ca să încheiem discuția despre Israel și Iran, să sperăm că nu se va ajunge la un nou conflict. Probabil ați văzut că Tucker Carlson a realizat un interviu cu președintele Iranului, Pezeșchian, nu foarte lung, de aproximativ 25 de minute. Nu a adus informații noi, a repetat ceea ce a mai spus și în alte discursuri. Un discurs bun, dar nu șocant. Ce este interesant însă este faptul că Tucker Carlson a făcut acest interviu.

Până la urmă, orice interviu cu un lider iranian este o acțiune care contrazice linia lui Trump, care a refuzat orice negociere cu Iranul și a spus că Pezeșchian trebuie înlocuit cu un lider pe placul Washingtonului. Deși Carlson a reușit să obțină interviul, întrebările sale nu au fost obiective – nu l-a ajutat, dar nici nu l-a atacat frontal.

Acum, chiar cum spune Bogdan Comaroni, nu putem ști sigur dacă Tucker Carlson nu face parte din aceeași tabără ca Trump, fiind o „opoziție aranjată” doar pentru a crea iluzia opoziției în SUA. Mai ales cu noile legi dure, de exemplu în ceea ce privește imigrația – nu mai poți intra în SUA dacă ai pe telefon o glumă despre Trump, o critică la adresa sa sau a unor membri ai administrației.

Vedem clar că Iranul a câștigat războiul, cel puțin la nivel simbolic. Discursul lui Pezeșchian a fost calm. Iar Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să ajute Iranul să ajungă din nou la un nivel de îmbogățire nucleară pentru un program pașnic de energie.

Deci Rusia continuă să sprijine Iranul. Nu cred că aceste negocieri vor duce la ceva, pentru că americanii au avut șansa de a ajunge la o înțelegere favorabilă, iar în timp ce aveau aceste discuții, au dat undă verde Israelului, care a ucis negociatorul principal al Iranului.

Nu vedem o direcție clară a SUA și Israelului în Orientul Mijlociu. Acum rămâne de văzut cât va mai tolera comunitatea internațională ceea ce se întâmplă în Gaza, Siria și Liban, pentru că nu este deloc normal. Dar nici liderii altor puteri, nici Putin, nici Xi Jinping, nu au făcut declarații ferme pe aceste subiecte grave legate de Siria și Gaza, despre care v-am vorbit.