(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
V-am prezentat mai pe larg Organizația de Cooperare de la Shanghai săptămâna trecută și așteptările mele referitoare la acesta. Dacă nu ați văzut emisiunea de săptămâna trecută, vă invit să o faceți pentru a fi cât mai informați și a putea urmări discuția care urmează.
Pe scurt, Organizația de Cooperare de la Shanghai este formată din China, India, Rusia, Belarus și „stan”-urile din Asia Centrală. A fost fondată în 2001 ca o organizație de securitate, dar are și posibilitatea de a deveni una politică și economică, cum am văzut anul acesta. Țările membre reprezintă 23% din PIB-ul mondial. Alături de țările partenere, Organizația ar reprezenta mai mult de jumătate din PIB-ul mondial și 43% din populația mondială. Așadar, acesta este cadrul în care funcționează Organizația de Cooperare de la Shanghai. Acesta a fost cel mai mare summit din istoria sa, cu peste 3000 de jurnaliști prezenți pentru a relata evenimentele.
Putin, aș spune eu, a fost vedeta summitului, pentru că, după cum veți vedea, toate concluziile la care s-a ajuns au fost posibile doar cu acordul și susținerea lui Putin. Orice efort de mediere, orice întâlnire, a fost mijlocit de Putin – un lucru foarte important. Desigur, acest lucru nu le-a convenit celor din Europa.
Mulți s-au speriat de puterea afișată acolo. Oficialii ucraineni s-au supărat pentru că declarația finală nu făcea referire la războiul din Ucraina și pentru că acesta nu a fost discutat. Este un detaliu important, pentru că ne arată clar că deja consecințele și deznodământul acestui război au fost decise, deci nu mai era necesară discutarea lui, dar vom lua totul pe rând.
Din punct de vedere economic, s-au tras concluzii foarte clare. A fost necesară o concentrare mai mare pe partea economică, deoarece Brazilia, care conduce BRICS anul acesta, nu și-a făcut prea bine treaba. V-am mai explicat în alte ediții de ce – din cauza lobbyului american de acolo și a complexității sistemului brazilian. Asta înseamnă că Organizația de Cooperare de la Shanghai a trebuit, într-un fel, să preia ștafeta. Iar Putin, după 24 de ani în care a cerut ca această organizație să nu devină una economică și să se axeze doar pe securitate, pentru ca Rusia să aibă o putere comparabilă sau chiar mai mare decât China în cadrul OCS (ceea ce nu este cazul în BRICS), a acceptat în sfârșit extinderea spre infrastructură economică. Este un lucru foarte important, care arată încrederea între cele două state. Putin a fost chiar cel care a propus crearea unei noi infrastructuri financiare în cadrul OCS – un sistem integrat de plăți și decontări care să nu mai depindă de structurile financiare occidentale, un fel de sistem SWIFT alternativ, ce include și o dedolarizare și crearea unei noi valute.
De asemenea, a sugerat ca statele membre să-și finanțeze proiectele emițând obligațiuni comune, o metodă care cu siguranță ar întări integritatea financiară a blocului. Tot el a propus înființarea unei instituții bancare dedicate exclusiv proiectelor de colaborare între statele OCS. Este un pas extrem de important, pentru că până acum banca BRICS nu a putut fi prea dezvoltată din cauza Braziliei, iar Banca Asiatică de Dezvoltare, care are sediul la Manila, este încă sub influența FMI, deci implicit sub influența SUA, și nu poate fi operaționalizată. Dacă această nouă bancă OCS va putea înlocui Banca Asiatică de Dezvoltare, ar însemna finanțări independente de SUA, de Occident și de orice sancțiuni impuse. Vom vedea dacă va fi creată în următorii ani. Probabil va dura, dar este în orice caz o inițiativă extrem de importantă care arată sinergia dintre OCS și BRICS, dar și că procesul de dedolarizare continuă. Occidentul riscă să rămână în urmă dacă nu se alătură acestor inițiative.
Au avut loc și multe întâlniri bilaterale, în cadrul cărora s-au discutat proiecte economice. Nu are rost să le enumerăm pe toate, pentru că au fost peste 25 de șefi de stat prezenți, deci vă imaginați câte întâlniri bilaterale au avut loc. Însă cea mai importantă, din punct de vedere economic, a fost întâlnirea dintre Xi Jinping și Putin, în cadrul căreia s-a semnat memorandumul pentru construirea celui mai mare proiect de gaze din istoria lumii – gazoductul Siberia 2, care va transporta gaze din Rusia în China, prin Mongolia. Un proiect extrem de important. După cum am spus, China și Rusia sunt din ce în ce mai apropiate.
Foarte important a fost faptul că India nu doar că a fost prezentă, dar a fost și un membru foarte entuziast. Așa cum am presupus, aceasta a fost marea revelație a summitului. India a fost împinsă în brațele Chinei de către Occident, în special de către Trump, pentru că până acum relațiile dintre China și India nu au fost foarte bune. India a avut relații mai bune cu SUA sub conducerea lui Modi, actualul prim-ministru, dar vedem acum, cu noile taxe de import, că se înțelege mai bine și cu China. Astfel, India a semnat declarația finală a summitului, care condamnă foarte clar acțiunile SUA și ale Israelului împotriva Iranului, de la începutul verii.
Acesta este un semnal foarte important: India este de partea Sudului Global. Parteneriatul cu China este crucial și a fost mijlocit de Rusia, dat fiind că India are relații foarte bune cu Rusia dintotdeauna. India se bazează foarte mult pe importurile din Rusia și China. Mai mult, India are nevoie de sprijinul Chinei pentru a-și îmbunătăți relațiile cu vecinii ostili, în condițiile în care SUA și China au sprijinit guverne ostile Indiei în statele din jur. Astfel, India este încercuită, cum v-am mai povestit. O prietenie cu China, cum a spus și Modi, înseamnă nu doar o cooperare economică directă, dar și o îmbunătățire a relațiilor cu Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka, Nepal și Afganistan.
Această relație va ajuta foarte mult economia Indiei. Eu cred că India are mai mult de câștigat dintr-o astfel de colaborare cu China decât dacă nu ar mai avea taxe de import din partea SUA. Am văzut cât de apropiate au fost aceste relații și prin faptul că cei trei lideri – Modi, Putin și Xi Jinping – s-au strâns în brațe, au dat mâna de mai multe ori. Putin și Modi chiar au călătorit în aceeași mașină de la o întâlnire la alta. Sunt prieteni foarte buni, cum se și numesc.
Donald Trump a devenit defensiv și a publicat o postare în care încearcă să explice de ce a impus taxe de import asupra Indiei. Dar cred că este clar pentru toată lumea că Trump a urmărit să forțeze o politică greșită pentru a ajuta statele din OCS și BRICS, în special Rusia și China. Oricât încearcă Trump să se ascundă, este evident că nu a încercat să oprească noua ordine mondială – dimpotrivă, a ales să o faciliteze, în schimbul unor beneficii economice pentru SUA. În acest sens, Trump este confuz: după postarea justificativă, a urmat una sarcastică, în care ironiza faptul că Kim Jong-un, Vladimir Putin și Xi Jinping se întâlnesc pentru a conspira împotriva SUA – un gest care pare mai degrabă menit să distragă atenția de la lipsa sa de critici anterioare.
Pe partea diplomatică, cea mai importantă declarație a fost cea a lui Xi Jinping, care a afirmat că dorește să creeze o nouă guvernanță globală. De fapt, nu vrea să creeze una complet nouă, ci să reformeze instituțiile internaționale existente. De aceea a fost prezent și secretarul general al ONU la acest summit. Xi Jinping a spus că summitul se organizează cu ocazia a 80 de ani de la înființarea ONU, chiar dacă aniversarea propriu-zisă este în octombrie, dorind să sublinieze importanța acestui moment. El a afirmat clar că vrea o reformare a ONU într-un mod mai echitabil, care să reflecte realitatea actuală a puterilor globale, nu cea de acum 80 de ani.
Acest lucru este foarte important și pare că are tot mai multă susținere, mai ales după problema din Gaza și după ce SUA a blocat, prin dreptul său de veto, anumite inițiative ale ONU. Se observă acum o dorință din partea Chinei de a deveni liderul acestei reforme a sistemului internațional. Deși acest obiectiv era cunoscut, este semnificativ că a fost enunțat atât de direct, elegant și oficial la o platformă internațională atât de mare.
După summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai a avut loc și marea paradă militară din China, despre care v-am vorbit și săptămâna trecută. V-am spus atunci despre importanța ei în contextul în care Rusia și China sunt statele cu cele mai mari pierderi suferite în al Doilea Război Mondial. Parada comemorează 80 de ani de la înfrângerea Japoniei. Am explicat și ce înseamnă acest eveniment pentru Japonia, întrucât le reamintește că americanii sunt cei care au lansat cele două bombe atomice asupra ei.
Parada în sine a fost impresionantă. Dacă ați văzut imaginile – probabil că da – ați observat câți oameni au fost prezenți și ce arsenal a fost prezentat. Armamentul prezentat de Xi Jinping a fost, într-adevăr, șocant. Se pare că și Putin a fost surprins de unele tehnologii, semn că nici măcar lui nu i s-a spus totul. Au fost prezentate drone subacvatice și armament cu laser la un nivel de performanță deținute doar de China. Aceste arme sunt foarte avansate tehnologic și, în același timp, mult mai ieftine decât cele americane, ceea ce le face extrem de competitive.
Această demonstrație de forță nu a fost doar o reclamă pentru statele care vor să cumpere armament de la China – precum Myanmar, care deja achiziționează majoritatea armelor sale din China – ci și un mesaj clar adresat Occidentului: China este puternică. Totuși, mesajul a fost însoțit doar de discursuri despre pace. Xi Jinping a subliniat că nu dorește să folosească acest armament, dar că este pregătit să o facă dacă va fi forțat. A mai spus că este mai avansat decât cel al Occidentului. Acesta este mesajul transmis.
Se pare că Donald Trump a fost rușinat de acest lucru, mai ales după parada militară organizată în iunie cu ocazia aniversării a 250 de ani de la înființarea armatei americane. Dacă le comparăm, parada chineză a fost net superioară celei americane, chiar și paradei ruse, dacă ne uităm la organizare, la numărul de oameni și la tehnologia prezentată. Mulți analiști au spus că a fost chiar cea mai mare paradă militară din istorie.
Un alt aspect interesant a fost participarea liderilor străini la această paradă. În România s-a vorbit doar despre prezența Vioricăi Dăncilă și a lui Adrian Năstase, care au fost criticați pentru faptul că au apărut într-o poză de grup cu Vladimir Putin. Ministerul de Externe chiar i-a condamnat public pentru acest lucru. Însă trebuie spus clar: România are relații diplomatice și cu Rusia, și cu China. Nu este nimic greșit în a răspunde unei invitații, chiar dacă cei care au participat nu au reprezentat oficial guvernul român.
Din punctul meu de vedere, este o rușine mai mare că România nu a avut un reprezentant oficial la un asemenea eveniment, mai ales când lideri europeni importanți, precum Viktor Orbán și Aleksandar Vučić, au fost prezenți și au semnat parteneriate importante cu Rusia. Mă întreb de ce devine subiect de discuție o simplă poză de grup, în loc să fie o problemă faptul că nu am avut negocieri și întâlniri bilaterale relevante.
Această atitudine arată că diplomația, în forma sa clasică, este înțeleasă greșit de actualii oficiali români. Avem un ministru de Externe care nu pare să înțeleagă ce înseamnă diplomația și, în loc să promoveze interesele României, îi critică pe cei care, chiar și neoficial, o fac.
Pentru restul lumii, cel mai interesant lider prezent la paradă a fost Kim Jong-un. Este primul lider nord-coreean care participă la o paradă militară în China după 66 de ani. China și Coreea de Nord au avut relații tensionate în trecut, din cauza granițelor, ideologiei și faptului că China a condamnat obținerea de arme nucleare de către Coreea de Nord. Totuși, Kim Jong-un nu doar că a fost prezent, dar a apărut în toate fotografiile oficiale alături de Xi Jinping și Vladimir Putin. A fost tratat ca al treilea cel mai important lider prezent, deși conduce o țară foarte mică.
Este un semnal clar că toate aceste state își consolidează relațiile, mai ales în contextul în care sunt sancționate și criticate constant de Occident. În loc să se izoleze, ele aleg să se unească și să colaboreze mai strâns. Asta duce la planuri concrete de dedolarizare, de cooperare în domeniul securității și al dezvoltării, în pofida presiunilor occidentale.
Deși regimul lui Kim Jong-un are probleme majore, invitația sa la paradă și poziția privilegiată arată seriozitatea cu care aceste state tratează principiul suveranității în sistemul internațional – o abordare diferită de cea a Occidentului, care pare tot mai mult să dorească o lume condusă unipolar.
Așadar, ca să concluzionăm: de la acest summit și de la parada militară ulterioară putem înțelege că noua ordine mondială este deja în desfășurare. Este condusă de China, dar nu poate funcționa fără Rusia. Toate acordurile au fost mijlocite de Rusia. Noua ordine va fi una mai corectă, bazată pe o globalizare echitabilă, pe respect pentru tradiții și pentru suveranitatea fiecărui stat.
Trump este cel care, chiar fără să recunoască, a facilitat această nouă ordine. Faptul că India s-a alăturat acestei viziuni este o știre istorică, iar meritul aparține Rusiei și, indirect, lui Donald Trump. Acest summit a fost, într-adevăr, un spectacol, dar unul care a demonstrat cum vor arăta relațiile internaționale de acum înainte.
Urmărește emisiunea integrală aici:
