(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
V-am povestit săptămâna trecută despre războiul comercial dintre SUA și China, pe care SUA nu ar putea, în orice caz, să-l câștige. Este pur și simplu imposibil dacă ne uităm la toți indicii economici. Dar să vedem că Trump nu și-a retras declarațiile. Adică, poate într-un fel și le-a retras, pentru că o zi îl laudă pe Xi Jinping, o zi îl critică. Deci putem spune că, după șase zile de discuții, până la urmă s-a ajuns la un „net zero”, se anulează reciproc toate aceste declarații ale lui Trump.
Dar Trump a semnat o nouă înțelegere cu Australia, se pare că Australia va trimite mai multe metale rare și minerale critice în SUA. Este un acord de 8,5 miliarde de dolari. Include și proiecte comune australiano-americane, în SUA, cât și în Japonia. Australienii sunt foarte, foarte importanți pe această parte de extragere a mineralelor rare și pe partea de instruire a tuturor inginerilor care vor să exceleze în acest domeniu. În afară de chinezi, probabil australienii stau cel mai bine la această parte. La clasamentul mondial al țărilor care au multe metale rare, Australia este abia pe locul patru, dar Trump nu avea opțiuni cu alte țări pentru că top trei este: China, Brazilia, India. Deci, exact țările din BRICS, țările chiar fondatoare BRICS. Australia este cea mai bună variantă, ca să spunem așa.
Apropo de India, cred că ați văzut că Trump tot promite că India nu va mai importa petrol din Rusia. Eu nu cred așa ceva. Cred doar că poate vor reduce puțin cantitatea de petrol importată sau o vor importa prin intermediari din Asia. Dar eu sunt optimistă totuși că săptămâna viitoare, când se vor întâlni Trump și Modi la summitul ASEAN din Malaezia, se vor discuta și taxele de import impuse asupra Indiei. Și, prin aceste mici promisiuni făcute de India, vor scădea aceste taxe de import imense impuse de Trump, care momentan sunt la 50%. Eu cred că le va putea scădea Trump chiar la 15, 20, 25%.
Dar, ca să revenim la acordul dintre Australia și SUA, Beijingul a răspuns foarte pozitiv. A spus că națiunile bogate în resurse ar trebui să contribuie activ la stabilitatea industrială și să asigure o cooperare economică și comercială normală. Deci, practic, nu-i deranjează, pentru că și chinezii sunt foarte implicați în Australia. Oricum, China are monopolul pe multe dintre aceste tehnologii de extracție. Deci nu văd să se fi înclinat decisiv balanța în favoarea SUA. De abia văd să se fi înclinat puțin în acest război comercial dorit de Trump. Trump a spus că se va întâlni totuși pe 31 octombrie cu Xi Jinping în Coreea de Sud și a spus și că va vizita China la începutul anului viitor, la invitația lui Xi Jinping.
Deci, cum am spus, sunt doar artificii aici. Nu are cum Trump să intre chiar într-un război comercial decisiv cu China. Dar, în timp ce vorbim, are loc al patrulea plen. Asta înseamnă că toți cei mai influenți politicieni din Partidul Comunist Chinez discută acum strategia pe următorii cinci ani. China se bazează pe aceste strategii de cinci ani încă de la fondarea ei, pentru că au împrumutat această idee de la sovietici. Dar funcționează mult mai bine în China decât la sovietici, pentru că chinezii s-au adaptat și nu mai este chiar un plan strict.
Deci, se numesc planuri de cinci ani, dar nu mai sunt chiar planuri acum, ci sunt doar un fel de sugestii, dorințe, scopuri pentru economia chineză, iar această flexibilitate îi ajută foarte, foarte mult pe chinezi. Ce știm până acum, pentru că nu este o ședință publică, aflăm foarte puține, este că se va pune accentul, pe termen lung, pe creșterea sectorului de inteligență artificială și de tehnologie înaltă. Acestea sunt măsuri care nu vor genera o creștere mare a PIB-ului sau a numărului de locuri de muncă pe termen scurt, dar este o strategie importantă pe termen lung, iar la asta excelează chinezii.
Au demonstrat până acum că aceasta funcționează cel mai bine la ei. Cred că este un plan bun, mai ales pentru că China, totuși, se bazează pe această parte tehnologică în dorința ei de a deveni cea mai importantă putere din lume. Și ce s-a mai întâmplat? Nouă ofițeri importanți din forțele armate ale Chinei au fost dați afară de Xi Jinping și sunt puși sub investigații criminale. Știm că nu este democrație în China. Am mai povestit și eu despre aceste momente în care Xi Jinping alege să facă exemple din anumiți oficiali. Aici sunt nouă persoane care aveau mai multă sau mai puțină putere, dar arată foarte clar că ceva era ciudat, ceva nu funcționa foarte bine în forțele armate chineze. Aici putem discuta despre o posibilă ingerință străină sau despre niște probleme în contextul unui viitor conflict cu Taiwanul. Nu putem ști, pentru că din nou aflăm foarte puține informații din China, dacă Partidul Comunist Chinez nu dorește ca acestea să se afle. Dar da, este important să vedem că Xi Jinping a simțit nevoia să facă totuși un nou exemplu din acești oameni.
Și, ca să continuăm pe această linie cu China, v-am povestit despre olandezii care au vrut să preia controlul asupra companiei Nexperia, care opera în Olanda. Această companie aproviziona practic majoritatea Europei cu cipuri, pentru că europenii sunt incapabili să creeze de unii singuri cipuri. Și, după ce a venit acest program de la guvernul Olandei, care a vrut, într-un mod total ilegal, să preia toate aceste acțiuni ale companiei, Nexperia — din China, adică — șefii cei mari de acolo au trimis pur și simplu un e-mail și i-au instruit pe toți angajații să nu mai lucreze dacă vin ordine de la guvernul olandez. Și asta înseamnă că nu mai sunt cipuri în Europa. Cred că ați văzut deja că Volkswagen din Germania are foarte mari probleme, nu mai are destule cipuri pentru a-și crea mașinile. Ce să spunem? Ne-am făcut-o cu mâna noastră, ca să spunem așa, pentru că eu vedeam chiar ca pe un avantaj faptul că China producea totuși cipuri direct în Europa, în loc să le producă în China și să fie costuri de import și mai mari. Dar europenii vor să se certe, nu se lasă până nu își distrug relațiile și cu China, nu doar cu Rusia. O foarte, foarte mare greșeală. Dacă ne gândim așa, din ultimii zece ani, nouă ani, cel mai mare partener comercial al Germaniei a fost China. Nu SUA, nu India, China. Deci este nevoie de China.
Urmărește emisiunea integrală aici:
