(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Dar să trecem la celelalte regiuni ale lumii în care pare că se dorește generarea unui nou război — sau cel puțin aceasta este impresia lăsată de toate declarațiile recente. Tulsi Gabbard, directorul serviciilor de informații din SUA, a declarat la finalul săptămânii trecute că strategia de lovituri de stat și de creare a unor noi națiuni, pe care SUA a practicat-o în ultimele decenii, a luat sfârșit. Cu toate acestea, realitatea pare să contrazică aceste afirmații, având în vedere că Donald Trump a anunțat în mod deschis intenția de a efectua o lovitură de stat în Venezuela.
În legătură cu Venezuela, Maria Corina Machado, cea care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, a postat public o cerere adresată președintelui Trump prin care solicita o intervenție militară în Venezuela, cu scopul de a-l înlătura pe Maduro și de a-l înlocui cu ea sau cu alt lider din opoziție. Declarația lui Machado a fost criticată, inclusiv de ministrul de externe iranian, care a subliniat absurditatea cererii — cum poate cineva care a primit Premiul Nobel pentru Pace să solicite declanșarea unui război? Pe lângă aceste declarații, mai mulți analiști militari au observat că armata americană mută resurse și trupe în poziții strategice favorabile unui atac împotriva Venezuelei sau Columbiei. Ultima dată când sateliții au înregistrat asemenea mișcări, a avut loc acel scurt conflict din Iran, la începutul acestei veri. Așadar, ar trebui să fim îngrijorați. Poate nu se va întâmpla nimic, poate este doar o măsură preventivă, dar de obicei, astfel de mișcări sunt urmate de un atac.
America Latină nu este singura regiune în care Donald Trump amenință cu intervenții militare. Nigeria este o altă țară aflată în vizor. Weekendul trecut, Trump a postat pe Truth Social un mesaj în care a afirmat că, dacă guvernul nigerian continuă să tolereze atacurile teroriștilor împotriva creștinilor, SUA nu doar că va opri orice ajutor și asistență, ci va și interveni militar pentru a distruge toate celulele teroriste. A adăugat că deja a ordonat Departamentului Apărării să se pregătească pentru o asemenea intervenție.
Reacția oficialilor nigerieni a fost ambiguă; au afirmat doar că nu acceptă să le fie contestată integritatea teritorială. Am studiat mult Nigeria, este o țară în care populațiile musulmane și creștine sunt relativ egale numeric. Musulmanii locuiesc în nord, acolo unde, într-adevăr, gruparea Boko Haram a acaparat mai multe regiuni. Sudul este majoritar creștin. Boko Haram, organizație teroristă islamistă, este responsabilă pentru numeroase acțiuni violente, însă se confruntă în special cu alte facțiuni musulmane pentru a-și extinde controlul. Așadar, nu este un conflict religios, chiar dacă există victime și în rândul creștinilor. De altfel, mor anual mai mulți musulmani în acest conflict. Nu ar trebui să diferențiem victimele în funcție de religie, iar în orice caz, administrația Trump nu pare să fi fost prea interesată de protejarea creștinilor — dacă ne uităm, de exemplu, la ce s-a întâmplat în Gaza, unde mulți palestinieni sunt creștini.
Să ne întrebăm, deci, de ce ar vrea Donald Trump să atace Nigeria? Este o țară cu o importanță geopolitică uriașă. Are ieșire la Golful Guineei, una dintre cele mai bogate regiuni petroliere din lume și o rută maritimă esențială pentru comerțul african. Este la intersecția Africii de Vest cu Africa Centrală și are granițe cu șase state, dintre care mai multe s-au distanțat recent de influența occidentală — ceea ce îngrijorează Washingtonul.
Nigeria are Delta Nigerului, una dintre cele mai fertile și bogate zone din Africa. Aici au fost active în trecut grupuri separatiste, cum ar fi Mișcarea pentru Emanciparea Deltei Nigerului, multe dintre ele fiind susținute de Occident în scopul fragmentării țării. Nigeria este cea mai mare economie a Africii, are o populație tânără și numeroasă cu peste 220 de milioane de cetățeni și face parte din ECOWAS, având astfel acces preferențial la 15 economii regionale. Este, totodată, un centru tehnologic și media al continentului, gazda industriei cinematografice Nollywood, a doua cea mai mare din lume, după Bollywood, în ceea ce privește volumul de producții.
Este deci o țară reprezentativă pentru Africa, mai importantă în prezent chiar decât Africa de Sud, și un obiectiv esențial pentru interesele SUA. Din punct de vedere al resurselor, Nigeria este pe locul 10 la nivel mondial în ceea ce privește rezervele de petrol și pe locul 9 pentru gaze naturale. Deține peste 30% din rezervele energetice confirmate ale Africii, valorificându-le prin companii occidentale precum Shell, TotalEnergies sau Eni, pentru a exporta gaze naturale lichefiate. Nigeria mai are uraniu, aur, fier, cărbune, calcar, zinc și multe metale critice și rare, indispensabile în actualul și viitorul context geo-economic. Se estimează că aceste resurse au o valoare totală de 5–6 trilioane de dolari, iar multe depozite nu au fost încă descoperite complet, inclusiv cele de litiu, extrem de importante în prezent.
Recent, think tank-ul Brookings Institute, care influențează deseori politicile de la Washington, a publicat un raport care subliniază nevoia urgentă a SUA pentru acces la resursele nigeriene. Nigeria construiește în prezent cea mai mare rafinărie de petrol din lume — rafinăria Dangote, aflată momentan pe locul 7 în topul global, dar care va fi extinsă pentru a ocupa locul 1. Obiectivul principal al acestei extinderi nu este doar acoperirea necesarului intern, ci și acapararea pieței energetice africane, astfel încât continentul să devină independent energetic față de restul lumii.
Pentru SUA, care încearcă să-și extindă piața de export al gazelor naturale lichefiate, Africa reprezintă o destinație strategică, mai fezabilă decât America Latină. În plus, Trump are nevoie de acces la metale critice și de o țară regională aliată, care să compenseze pierderea influenței occidentale din alte părți ale Africii. Nigeria, prin poziția sa economică și strategică, este candidatul ideal. Nu discutăm despre un pericol tangibil de intervenție militară americană, ci despre o tactică de negociere. Așadar, dacă Trump nu va reuși să împiedice ca această rafinărie să rămână sub control pur african și să obțină acces la resursele nigeriene, atunci s-ar putea spune că a eșuat în negocierile care urmează. În schimb, dacă va reuși să încheie un acord favorabil, va fi considerat un succes geopolitic major pentru administrația sa. Europenii, deși au nevoie de metale rare, nu dispun încă de o industrie suficient de robustă pentru a concura cu SUA în asemenea înțelegeri, ceea ce face ca americanii să rămână singurii cumpărători majori viabili pentru resursele Nigeriei.
Urmărește emisiunea integrală aici:
