Autor: Cozmin Gușă
Donald Trump și-a trimis avioanele de război în Iran, despre care zice că au lovit, azi-noapte, trei instalații nucleare iraniene de la Isfahan, Fordo, Natanz, apoi a raportat lumii, într-un discurs de 4 minute, că: „Iranul, bătăușul din Orientul Mijlociu, va trebui acum să facă pace, altfel atacurile viitoare ale SUA vor fi mult mai mari și mai facile”. El a fost flancat de către vicepreședintele J.D. Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, șeful Pentagonului Pete Hegseth, toți trei cu fețe cadaverice, semn că până și ei au priceput grozăvia pe care sunt obligați să o gireze. Și bineînțeles, imediat după operațiunea și declarația lui Trump, liderul democrațiilor din Senat, Chuck Schumer, a cerut convocarea plenului parlamentar spre a constata că Trump a acționat ilegal și extrem de periculos pentru securitatea SUA. A cerut să se pună în dezbatere The War Powers Act, adică rezoluția veche de 50 de ani, ce nu permite niciunui președinte american să angajeze țara în război, fără acordul Congresului. Împotriva lui Trump s-a ridicat și Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, care a spus că „acum acest conflict scapă de sub control cu consecințe catastrofale pentru regiune, civili și pentru lume”.
De partea iraniană, n-au fost încă raportări despre paugubele rezultate în urma atacului, dar, în această dimineață, Israelul a fost supus unui tir de proiectile iraniene puternice, iar imaginile dezastrului rezultat sunt deja pe rețelele de socializare. Un consilier al Ayatollahului Khamenei a cerut în plus ca să fie urgent lovită flota americană din regiune, dar să se și închidă Strâmtoarea Ormuz pentru navele americane, franceze, britanice și germane. În paralel, în timp ce americanii dorm, în toate statele de coastă, armata și serviciile secrete ale SUA au trecut în regim de alertă maximală, așteptându-se la contraatacuri iraniene pe teritoriul Americii, adică și ei au trecut acum în regim de alertă de război. Din partea Israelului, curg felicitările pentru acțiunea îndrăzneată a lui Trump; așa a denumit-o Bibi Netanyahu, partenerul de rele al lui Trump, și mai zice Netanyahu că acțiunea de azi-noapte va schimba istoria. Cu asta sunt de acord, dar nu în sensul vizat de către Netanyahu. Rusia și China, protectoarele Iranului, l-au avertizat pe Trump în mod explicit și oficial să nu introducă în război armata americană, iar Putin chiar a devoalat că rușii au aprobat să sprijine militar Iranul în acest caz, Iranul neacceptând această ofertă, doar pentru moment. Xi Jinping a reiterat zilele trecute că și China se poziționează anti-SUA și solidar cu Iranul, împreună cu Rusia. Ce n-au spus public Putin și Xi este faptul că au decis, în ultimele luni, să nu mai apese atât de tare pedala dedolarizării comerțului mondial, tocmai spre a-i da posibilitatea lui Trump să mai panseze din rănile serioase ale economiei americane aflate în criză și degringoladă, dedolarizarea fiind de natură chiar s-o pună rapid la pământ. (Ca să fie mai clar despre ce vorbesc, vă spun că, în ultimele patru zile, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, Rusia, oamenii lui Putin au semnat contracte economice de circa 10 trilioane de ruble, circa 1200 de miliarde de dolari, iar viitoarele tranzacții desigur că nu se vor opera în dolari, ci în ruble, yuani sau alte valute) Cu păsuirea referitoare la dedolarizare, pentru care liderul SUA părea că e recunoscător, s-a ajuns și la înțelegerile Putin-Trump referitoare la războiul ucrainean, ce vizau acord de pace, dar și cedarea controlului la Marea Neagră către Rusia, iar în plus se amorsaseră și discuții serioase între SUA și China spre a calma războiul economic instalat între cele două superputeri.
Dar să explic scurt și miza economică a Rusiei și Chinei legată de Iran, în afara considerațiilor care sunt în legătură cu război sau religie. Se știe deja că Iranul este punct nodal pe noul Drum al Mătășii, dovadă și calea ferată aproape finalizată ce leagă China de Iran, dar geopoliticienii știu că Putin și Xi au ales Teheranul și ca un nou hub logistic al lumii euroasiatice, un centru geoeconomic unghiular ce să contrabalanseze în mod determinant influența americană din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Deci, pe lângă considerentele de pace și ordine mondială, rușii și chinezii au și o miză economică uriașă legată de Iran, pentru care e limpede că se vor mobiliza masiv, deoarece au investit deja prea mult legat de Iran. Iar așa pricepeți și miza euroasianismului, ce va avea ca rezultantă crearea celui mai prosper și sigur bloc economico-militar, care în planul maximal este vizat să se întindă de la Vladivostok până la Atlantic, peste Asia și Europa. În acest plan, Statelor Unite ale Americii li s-a cedat influența în cele două Americi, de nord și de sud, chiar și Groenlanda și țările rămase în comunitatea Five Eyes, Australia, Noua Zeelandă, poate Marea Britanie. desigur cu condiția ca SUA să respecte înțelegerile și să fie în stare din punct de vedere geoeconomic să-și administreze partea de lume pe care o va controla. Africa și zonele arctice nu sunt cuprinse încă în planul agregat; sunt etichetate pentru moment ca Terra Nova sau Terra Promesa. După isprava de azi-noapte, Trump le-a arătat lui Putin și Xi că el e gata oricând să schimbe planul în mod unilateral, ceea ce la acest nivel de înțelegeri nu este permis nimănui și în orice caz nu mai este permis SUA, care și-au pierdut statutul de „jandarm mondial” și lider economic. Trump acum apare ca un lider neserios, instabil și iresponsabil, iar pentru ceilalți doi lideri, Putin și Xi, chiar ca un cacealmist ce forțează mizele, deși toată masa de joc știe că nu are cărțile câștigătoare.
Acum transpare și mai clar ceea ce spuneam ieri, adică imaginea de Manneken Pis a lui Trump, copilașul-statuie ce face pișu în bazinul cu apă. Sunt ironic, dar să mă credeți că sunt aproape de adevăr, în cazul lui Trump, ce tocmai a împlinit 79 de ani. E limpede că a vrut să arate că nu suferă de prostatită, adică are fluxul urinar normal, dar pe mine, după ce a făcut azi-noapte, m-a convins că e prost. Drama lui și a Americii este că, în scurt timp, se vor convinge de asta chiar și susținătorii săi, inclusiv evreii.
@cozmingusa_Gușă: Trump a arătat lumii că n-are prostatită, dar pe mine m-a convins că-i prost. Eurasianism, dedolarizare, decăderea Imperiului American.♬ sunet original – cozmingusa_
A patra muncă
– prinderea mistreţului de pe muntele Erymanthus.
Fiorosul animal a fost urmărit de către erou prin mijlocul unor zăpezi mari, până când, sleit de puteri, mistreţul a fost prins. În drum, se abate la peştera centaurului Chiron, cu care se ospătează. Chiron primise în dar de la Dionysos un ulcior cu vin sacru, iar Heracle a vrut să-l încerce. După ce Chiron l-a refuzat, eroul a forţat deschiderea. Mirosul vinului i-a atras şi pe ceilalţi centauri. Deşi Heracle i-a avertizat că vinul trebuie îndoit cu apă, aceştia nu l-au ascultat şi având minţile înfierbântate, l-au atacat. Heracle s-a folosit de săgeţile otrăvite pentru a scăpa de ei. Chiron însuşi a fost atins de o săgeată, dar fiind nemuritor, a scăpat cu viaţă. Nu a scăpat însă şi de durerile atroce. Pentru a scăpa de ele, Chiron alege să schimbe locul lui Prometeu, după care Heracle îl ucide cu una dintre săgeţile sale otrăvitoare.
SEMNIFICAȚIE
Centaurii sunt simbolul forţelor brute ancestrale din om, care îşi au sălaşul în inconştient, iar vinul semnifică, pe de-o parte, „beţia” puterii şi bogăţiei (acelaşi simbol este folosit şi în Apocalipsa – vinul curviei Babilonului, atribuit acum sistemului financiar şi comercial), iar pe de altă parte, „beţia” dorinţei de nemurire. Legenda confirmă faptul că mirajul plăcerilor carnale, bogăţia şi puterea pot cauza decăderea şi chiar moartea zeilor însăşi. Prin Chiron (care era cunoscut ca fiind foarte înţelept), legenda ne spune că puterea şi bogăţia pot orbi chiar şi pe cei înţelepţi. Nu degeaba se spune că puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut. Nu de puţine ori, mirajul puterii şi al bogăţiei a determinat, în decursul istoriei, ca părinţii să-şi ucidă copiii, şi invers. Asemenea porniri lăuntrice pot fi temperate numai de o experienţă de viaţă supusă la diferite restricţii, şi prin obţinerea capacităţii vizionare asupra cursurilor evenimentelor.
În mod evident, preotesele au încercat pentru ultima oară să-l corupă pe Heracle oferindu-i, pe lângă bogăţie, putere, plăceri diverse, însăşi mirajul nemuririi (ulciorul cu vin sacru). Tentaţia a fost într-adevăr foarte mare (Heracle forţând deschiderea ulciorului). Ulterior, văzând că mirosul vinului sacru (tentaţia nemuririi) a determinat stârnirea centaurilor (alte pasiuni ancestrale din inconştient), şi-a dat seama de greşeală. A înţeles că elixirul vieţii veşnice nu putea fi obţinut din cele văzute şi cunoscute, ci numai din cele nevăzute şi necunoscute (încă). Nimic din ceea ce are formă nu poate determina neforma, nimic din ceea ce este cunoscut nu poate determina necunoscutul şi nimic din ceea ce este muritor nu poate determina nemurirea.
Aceasta a fost şi probă dar şi iniţiere totdată pentru Heracle. Şi-a dat seama că puterea cea mai mare este doar în sufletul său, pentru că doar acesta poate cuprinde nemurirea.
http://www.remer-ra.com/p/misterele-scolii-zamolxiene.html
SUCCES, măcar la…citit, că la mai mult …nu sper 🙁
P.S. Cel ”gratulat” din articol este de fapt un simplu…MĂSCĂRICI :(. Trist este că în urma lui nu rămân, râsete ci…Lacrimi 🙁
Păcat, măreția ”licuriciului” apune urât, cu ajutorul ”necriticabililor” 🙁
Excelent comentariul ” Moșului”, ca de inițiat! Nu știu dacă e de la el însuși sau e copiat, dar îl felicit oricum! Felicitările și Dariei pt frumoasa analiză politică și geopolitică! La mai mare! Doamne, păzește România și pe toți cei ai Tăi!!!
Almadeus iunie 22, 2025 La 15:37
”Muncile” nu-mi aparțin, accesează link-ul și….vei ÎNȚELEGE. 🙂
Cu acceptul redacției le voi afișa toate 12.
Succes.
PS-eul, îmi aparține, evident. 🙁
Externalizarea deciziei = absența autonomiei strategice
România nu are un spațiu decizional propriu în politica externă majoră. Deciziile se iau în Washington, Bruxelles sau Berlin, iar Bucureștiul reacționează prin adeziune, nu negociere. Acest lucru creează o cultură de loialism retoric, nu de calcul geopolitic autonom.
Vulnerabilitatea ca rezultat
Această absență a unei culturi de realpolitik vulnerabilizează România:
– Nu știe să-și definească propriile interese;
– Nu are capacitatea de a evalua riscuri și a anticipa mutări strategice;
– Nu poate construi alianțe flexibile și negociabile, esențiale în lumea multipolară actuală.
Când geopolitica este redusă la un discurs despre “bine și rău”, un stat mic devine instrument, nu actor. Pentru a se proteja și a evolua, România are nevoie de o schimbare de paradigmă: de la moralism la strategie, de la ideologie la interes, de la obediență la luciditate geopolitică.