Autor: H.D. Hartmann
O adevărată furtună de aplauze sau critici s-au abătur asupra unui film absolut irrelevant pentru cultura umană. Duse sunt vremurile marilor capodopere, marilor filme sau marilor actori. Acum lumea elitist-analfabetă, neomarxită și plină de maseuri de la spa, scoasă de prăpădul liberticid al covidului cel de toate zilele, critică sau laudă filmul intitulat ”Don’t look up”.
Ca să fim clari și pentru orice om liber, solid sentimental și echilibrat emotional, fără ore la ”sală”și psiholog personal, pelicula este un film de seria B. Deși are actori buni, unii chiar foarte buni, filmul devine, în linia marii prosteli civilizaționale pe care astăzi o trăim, simbolul mediocrității absolute la care umanitatea a ajuns.
Un eveniment absolut logic, științific și deosebit de rar are loc. Descoperirea unei comete, în spațiu, care se află în directă coliziune cu planeta Pământ. Oamenii de știință confirmă cel mai negru scenario pentru evoluția vieții. Nimic special, nimic nou. De-a lungul existenței sale stelare, planeta Pământ a mai fost lovită de obiecte din spațiu, au dispărut dinozaurii din acest motiv, deci evenimentul critic nu este necunoscut lumii noastre. Ceea ce filmul relevă este exact nemernicia, mediocritatea, falsul și minciuna care guvernează așa zisa lume liberă.
La Casa Albă, o femeie președinte (cum altfel? pelicula trebuie să respecte dicționarul aseptic al minciunii politice corecte) află că mai are doar 6 luni pentru a face ceva să schimbe destinul, absolut implacabil al ciocnirii cu cometa. Orice om normal ar fi gândit crearea unei mari echipe, multi disciplinare, internaționale care să propună variante de disipare a pericolului. Dacă nu schimbarea traiectoriei cometei măcar salvarea, post eveniment, a căt mai mult din civilizația umană. Desigur ca devierea traiectorii spațiale a unei comete este o minciuna SF din punct de vedere științific, bună de discutat la mesele cu vitamine la borcan băute de către facebuciști (metaverși acum), ăia cu diplome luate online și fără efort intelectual de la vre-o fabrică de diplome woke ori numai bună de impresionat pereții camerei după un sex rapid, terminat în fum de marihuana.
Fiecare mesaj din film este de o mediocritate care frizează absurdul total. Și nu este o invenție, ele exprimă exact realitatea lumii de astăzi așa denumite libere. Așa mediocrii, cum ne arată filmul, sunt în realitate cei care se dau deștepți și plini de progresism. De la profesorul de astronomie cărând cu el punga de medicamente pentru închipuite deficiențe psihologice și erotice, la consilierii președintelui care sunt de o inepție totală (la fel de reali în viața de zi cu zi a Americii woke), toți se joacă, fără pic de moralitate, cu supraviețuirea umanității. Desigur apare și miliardarul rău (trebuie să fie și marxism pur în filmul modern woke), care compromite, prin corupția endemică a sistemului politic american pe care îl patronează, orice șansă de existență a civilizației planetare.
Cu toate aceste minusuri care afectează calitatea artistică a scenariului, filmul este o frescă a unei realități fundamental existente în lumea de astăzi. Ne trezim cu toții vorbind la telefon, urmăriți statistic și tehnologic de un miliardar psihopat care nu are nimic uman în el, dar căruia i se creează un cult al personalității care depășeste pe cel al lui Stalin sau Mao, cu o media socială care neagă efectiv existența științei pentru a promova false valori si minciuna woke. Prin aceste conducte sanguine de care am fost legați fără voia noastra suntem otrăviți zilnic cu impostură, minciună, lipsă de cultură și mai ales lipsă de adevăr. Căci în epoca post adevăr, cetățeanul woke este doar un atribut statistic al marii minciuni sociale.
De aceea acest film trebuie văzut de către noi toți. Nu pentru abia dezgolita senzualitate din filmele de altădată, nu pentru vitejia unui erou care își salvează religia, țara sau femeia iubită, nu pentru durerea creației și monumentalele reușite ale marilor fondatori ai civilizației umane. Această peliculă nu merita să fie vizionată prin prisma civilizației umane.
Filmul trebuie văzut ca o necropsie, ca un documentar al eșecului lamentabil al umanității în epoca post adevăr. Acest film mediocru și fără nici o logică reprezintă postmortemul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl facem, pentru a înțelege cum o lume, care a construit templele civilizatoare spre cer, ajunge să fie mințită de scelarați woke, de progresiști analfabeți și de neterminati naturali, care astăzi ne sunt prezentați ca virtuți umane absolute. Toate creaturile infernale ale falsului din media socială apar în acest scenariu. Uitându-se la cometa care distruge totul în calea ei, infernul devine realitatea de zi cu zi.
Un film slab din punct de vedere al creației umane uneori poate spune un adevăr crud. ”Nu te uita în sus” o face fără să vrea. Scenariștii woke și progresiști, dacă nu de-a dreptul leniniști, din spatele filmului au lansat produsul perfect al covidului cultural. Mediocru virus, nemernică minciună, da run documentar exceptional al distrugerii umanității.
În film, minciuna este perpetuată permanent rivalizînd cu demența sinucigașă. La final, întoarcerea la familie, la masa de seară, adusă (culmea) de bărbatul casei, participarea la propria înmormântare, deși păgână în toate elementele sale, închid autopsia covidului canceros ce a distrus umanitatea. Iar scenele în care se spune amin, sunt doar o ultimă palmă dată adevărului. Sa spui amin așteptând să dispari din univers este crima supremă. Amin se spune cînd pleci la luptă, atingând prin ruga ta cerul, fiind egalul lui în drumul spre salvare. Amin se spune când nu ai pierdut.
Dacă nu ai covid, ai omicron, dacă nu ai omicron sigur ai o statuie de fondator de civilizație de dărâmat, sigur există o carte de ars, sigur ai o istorie de condamnat. Nu ai nimic din acestea, pentru că internetul te-a spălat cerebral, atunci condamnă pe părinții tăi, familia ta, execută iacobin pe vecinul tău. Media social îți spune că ai un dușman care îți distruge ție dreptul de a fi analfabet și perfect animal. Iar dacă toate acestea nu le înțelege omul de pe mica planetă albastră, atunci acesta va fi mâncat de un cocoș cu solzi de pe o planetă din univers, unde un miliardar nebun al mediei sociale, alături de marii bogătași ai lumii, goi ca Adam și Eva, ajung să aterizeze. Spațiul și timpul nu iartă minciunii.
Cerul ne dă umanitatea, noroiul ne face animalul care zace, incapabil de se feri de cometa minciunii care îl lovește. Nu te uita în sus omule! Epoca minciunii sociale, a internetului si facebucului îți ordonă să te uiți doar în praf și în noroi. Ca să nu îți vezi propria dispariție cosmică. Ca să nu regreți ce ai pierdut, după mii de ani de strălucire.












Elocvent. Multumim dle Hartmann.
Noi am plămădit propria viață din tot ce am avut mai bun.
Plămădiți de noi sunt și călăii woke ce zugrăvesc cerul apusului civilizației noastre.
Și ei sunt ai noștri și sunt produsul nostru. Le dăm viață cu fiece telefon mobil pe care-l cumpărăm, cu fiece postare în spațiul virtual și cu fiece lașitate și ignoranță cu care ne cârpim existențele din mahalaua imperiului iluziilor.
Ăștia suntem și aste este ceea ce am putut face. Nici mai mult și nici mai puțin.
Foarte buna descriere dar as adăuga ceva ce voiam surprins dar nu într-o dezvoltare analitică ca dvs. Cum face filmul ca ajunge exact la faza de vaccinați – nevaccianti, cele 2 tabere create artificial sa își cheltuie energia pe probleme false? Si cum de arată filmul profitabilitatea de a dori prăbușirea unui asteroid doar ca contine aur? In cazul nostru profitabilitatea de a prabusi exonomia mondiala prin covid. Nu ne spune clar cine poate scoate profit din prăbușirea exonomica a țărilor.
Filmul e o satira fina si o metafora isteata la adresa societatii americane (si prin extensie a lumii) vav de ce probleme ne asteapta (de pilda global warming) si ce, in schimb, preocupa natia (omenirea) in fata lor. Trimiterile la situatiile si personajele zilei in lumea americana sunt continue, multiple si, evident, parodice pt. mai mult efect. O capodopera cinematografica ? Nu, dar un film bine facut, amuzant, angajant si care tine o oglinda in fata, la cit efect mai are in lumea noastra apatica si de “instant gratification”.
Dl. H.D. Hartmann, in ciuda faptlului unei scriituri articulate, se pare ca n-a inteles nimic sau n-a vrut sa inteleaga nimic (probabil ii lipseste contextul american necesar) pt. ca aparent are o agenda politica de vreun fel. A invatat un cuvint nou: “woke”, si il foloseste abundent drept argument desi nu are nici o legatura cu filmul si mesajul lui. Ma gindesc ca de fapt a scris pt. ca trebuia sa scrie ceva sa ia clickuri si sa creeze trafic. Altfel, un punct de vedere neinteresant, irelevant si paralel cu realitatea, din propriile afirmatii: “O adevărată furtună de aplauze sau critici s-au abătur asupra unui film…”