Reacția Chinei la sancțiunile impuse de Bruxelles a redus la zero șansele ca Parlamentul European să mai ratifice acordul comercial UE-China, semnat în decembrie anul trecut de către Comisia Europeană.
În decembrie 2020, lideri proeminenți europeni precum cancelarul Angela Merkel sau președintele Emmanuel Macron au depus eforturi deosebite pentru a securiza înțelegerea comercială cu președintele Xi Jinping, sperând că astfel vor asigura un acces mai facil marilor investitori ai UE în China. Relația bilaterală s-a deteriorat rapid după acel moment.
După ce Occidentul a manifestat îngrijorări din ce în ce mai accentuate legate de tratamentul pe care China îl aplică minorității musulmane din Xinjiang iar SUA au mers până la a cataloga drept „genocid” abuzurile comise de regimul comunist chinez împotriva minorității uigure și a impus un embargou comercial asupra Chinei, UE, cu un ochi la acordul dificil realizat, a adoptat o atitudine mult mai puțin confruntațională și a decis să sancționeze doar reprezentanți regionali ai Partidului Comunist Chinez. Dar reacția Chinei – care a declarat că nu acceptă niciun fel de critici ale UE, a impus sancțiuni împotriva a cinci importanți europarlamentari, a unui cercetător european specializat în China, asupra subcomitetului pentru Drepturile omului din PE și asupra unor think tank-uri care colaborează cu diverse structuri ale PE, intenționând același tratament și în cazul Comitetului Politic și de Securitate al Consiliului UE – compus din 27 de ambasadori la Bruxelles – a provocat un șoc la Bruxelles.
Soarta acordului comercial UE – China este decisă în Parlamentul European și, după cum arată atmosfera generală, pare să fi pierdut șansa de a fi ratificat.
Acordul comercial UE – China, convenit de Comisie la nivel politic la sfârșitul lunii decembrie 2020, a fost privit cu reținere de mulți parlamentari europeni, nemulțumiți de calitatea documentului negociat și convenit cu regimul de la Beijing
În ciuda angajamentelor repetate de a crea condiții economice echilibrate cu China, UE a adoptat o atitudine mai permisivă față de subvențiile de la Beijing decât cele impuse Marii Britanii în acordul post-Brexit, consideră specialiștii.
