Autor: Sorin Roșca Stănescu
Liviu Dragnea a fost decapitat și aruncat după gratii, pentru că a încercat să taxeze multinaționalele. Cu 1-2% din cifra de afaceri. Au trecut câțiva ani. Între timp, mai marii Uniunii Europene au ajuns la aceeași soluție. Pe care nu au putut-o, însă, implementa, întrucât Ungaria și-a exercitat dreptul de veto. Acum a fost identificată o altă soluție. Iar multinaționalele vor fi impozitate. Ne întoarcem de unde s-a răsturnat căruța lui Dragnea.
Mai mult decât în cazul societăților comerciale obișnuite, multinaționalele dispun de posibilități, practic nelimitate, de a efectua inginerii financiare sofisticate și de a-și externaliza profiturile. Astfel încât, în trezoreriile statelor gazdă, nu lasă mai nimic din veniturile lor uriașe, care, în baza principiilor vaselor comunicante, ajung prin diverse paradisuri fiscale. Un principiu și un mecanism sănătos poate fi sintetizat în următoarea expresie: multinaționalele trebuie să plătească taxe corecte, acolo unde înregistrează venituri. Atâta doar, că niciun stat și nicio instituție de control nu dispun de economiști și de juriști de talia celor de care dispun multinaționalele. În final, statele și populațiile locale sunt păcălite. Soluția, singura de altfel rezonabilă, este taxarea, pretutindeni în lume, a multinaționalelor cu un procent, două, din cifra lor de afaceri. Cifra de afaceri nu poate fi ascunsă, spre deosebire de profit, care poate fi raportat în fals în urma unor cheltuieli externe incontrolabile.
200 de state din lume s-au pronunțat, după ce Liviu Dragnea ajunsese după gratii în favoarea instituirii unui asemenea mecanism de taxare. Relativ recent, s-a încercat și un demers la nivelul Uniunii Europene, unde cele 27 de state membre ar fi trebuit să decidă o asemenea măsură, care să devină obligatorie în întreg spațiul economic al continentului. Nu a fost să fie. Ungaria, șantajată pentru că nu dă liber la căsătorii de tip homosexual și la o schimbare radicală a modului în care sunt educați copiii, precum și a conceptului neomarxist de familie, a reacționat printr-un contrașantaj. Și, Viktor Orban, neavând încotro, a utilizat dreptul de veto blocând un proiect pozitiv UE. Zilele trecute, însă, mai multe state europene au ales o scurtătură. Franța, Germania, Italia, Spania și Țările de Jos au decis să impoziteze multinaționalele pe orice căi, ,,utilizând toate mijloacele” cu 15% din veniturile realizate. Este greșit. Profund greșit. Cum am explicat destul de clar mai sus, multinaționalele s-au dovedit extrem de capabile de a-și ascunde profiturile și de a păcăli statele. Expresia ,,prin toate mijloacele” este o glumă de prost gust. Dar cu ceva tot ne-am ales. Practic, fiecare stat membru UE este liber să taxeze, independent de celelalte state, orice multinațională care realizează venituri pe teritoriul său național. Și, atenție, poate să facă acest lucru așa cum dorește. Ne putem deci întoarce la taxarea pe cifra de afaceri. Dacă Guvernul României are un minimum de voință politică. Și de verticalitate. Și de sentiment național.
Un partid relativ nou înființat, extrem de dinamic, un partid suveranist, Coaliția Pentru Națiune, a prins această oportunitate din zbor și a pus punctul pe i. Încă de acum două luni, a elaborat un proiect de lege, pentru impozitarea marilor averi și a marilor afaceri. Care include, firește, multinaționalele. Ar putea fi o taxă de solidaritate, care, dacă statele nu-și înșeală proprii cetățeni, ar putea contribui la bunăstarea acestora.
Spre știința tuturor partidelor politice parlamentare și neparlamentare, spre știința sindicatelor și a societăților civile, incluzând mass-media, este extrem de important, este chiar vital ca toate multinaționalele să poată fi taxate, nu pe profit, operațiune care s-ar transforma într-o glumă proastă, ci pe cifra de afaceri. Și dacă tot ne vorbește Coaliția Pentru Națiune despre solidaritate, despre impozitarea marilor afaceri și a marilor averi, mai este necesar de făcut și pasul următor. Un control la sânge, exercitat de societatea civilă și de către partidele din opoziție în primul rând, a modului în care asemenea impozite și taxe vor ajunge, cumva, în beneficiul cetățeanului. Vor fi mulți bani, care vor crea oportunități pentru marii corupți de la nivelul guvernelor și instituțiilor statului. Societatea trebuie să-și creeze mai întâi anticorpii necesari pentru ca un asemenea prezumtiv beneficiu să poate ajunge la cetățean.
sursă: corectnews.com
