Au trecut deja câteva zile de când s-a aflat că primarul incompatibil al Timișoarei (conform ANI), totodată președintele USR, de naționalitate germană căsătorit cu o cetățeană a Republicii Populare Chineze, Dominic Samuel Fritz, interzice în România Corului „Ion Românu” al Filarmonicii „Banatul” să cânte la concertul anual de Crăciun colindele tradiționale compuse de Remus Georgescu pe versurile lui Radu Gyr.
Este vorba, așa cum ne-a informat marele naist Nicolae Voiculeț în protestul său public și singular contra cenzurii culturale impuse abuziv de Dominic Fritz, de „Leru-i, Doamne, Ler” și „Ziurel de ziuă”, candide colinde care încântă an de an românii, de la demolarea comunismului în România, începută chiar la Timișoara.
Prezentăm aici, în admirabile interpretări, colindele lui Remus Georgescu și Radu Gyr, ca să vedeți ce versuri „periculoase” vrea să șteargă Fritz de pe fața culturii române într-o veritabilă „operă” de anulare a culturii și anihilare a valorilor naționale.
Ca să înțelegem mai bine abuzul incalificabil, trebuie să subliniem în orașul vestic, declarat liber de comunism în urmă cu 36 de ani, unde însăși Orchestra Filarmonicii îi poartă numele, maestrul Remus Georgescu, care este părintele spiritual al acestei instituții, nu poate fi cântat în pragul sfintelor sărbători.
În postul Nașterii Domnului, când totul este despre dragoste și bunătate, avem parte de crunta realitate lumească pe care ne-o oferă irozii acestei lumi, pripășiți la noi de pe alte meleaguri ca să ne profaneze cultura și istoria.
Lipsa de reacție a conducerii Filarmonicii, reprezentate de managerul Ovidiu Florian Andriș și directorul artistic Simion Daniel Mihail, în ciuda protestului Sindicatului și a Notificării înainte de liderul acestuia, Lozin-Dorel Iuga, arată că, supusă primarului incompatibil, aceasta acceptă și chiar dorește înlăturarea colindelor scrise de maestrul lor, Remus Georgescu, din concertul corului pentru Nașterea Mântuitorului.
Practic, primarul USR, managerul Filarmonicii și directorul artistic îl INTERZIC chiar pe părintele Filarmonicii și al Orchestrei, Remus Georgescu, care mai este și Cetățean de Onoare al Timișoarei. Așa ceva chiar este nemaivăzut pe planetă. Este ca și cum Teatrul Shakespeare din Londra l-ar interzice pe… Shakespeare!
Singurul motiv, încă nescris, ar fi faptul că aceste minunate colinde sunt scrise de poetul Radu Gyr, la rândul lui victima unei premiere mondiale: condamnarea sa la moarte de către bolșevici, comutată ulterior la temniță grea, pentru o poezie – „Ridică-te, Gheorghe, Ridică-te, Ioane!”.
Iată cum Fritz și ai lui îl condamnă din nou la moarte, atât pe el cât și pe „Ion Românu”, care nu știm dacă se va ridica, corul timișorean fiind prins ca într-o menghină, între abuzul primarului și complicitatea conducerii Filarmonicii. Conducere care, însă, nu a ezitat să-i facă campanie politică ilegală candidatei USR la prezidențiale, Elena Lasconi, la ordinele lui Fritz, după cum a dezvăluit cu lux de amănunte Ziua de Vest.
Atragem atenția că nu există nici o lege care să interzică în nici un fel o creație literară a nimănui, mai ales a unui martir de talia lui Radu Gyr, unul dintre cei mai mari și netreptățiți poeți români, inclus – subliniem – până și de Nicolae Manolescu în „Istoria Critică a Literaturii Române”. Poet omagiat chiar de către Filarmonica „Banatul” Timișoara, care a găzduit în urmă cu mai mulți ani, pe vremea când era normală, lansarea de carte „Sângele Temniței – Stigmate”, de Radu Gyr, având-o ca invitată pe fiica Poetului Închisorilor, Simona Popa-Gyr, la rândul ei devenită timișoreană din drag de oraș și apropiații ei. FOTO:
În plus, interdicția abuzivă și neconstituțională vine și împotriva contestării „Legii Vexler” făcute de președintele României, Nicușor Dan, care susținea cu temei în argumentația sa că nu pot fi interzise opere literare pe baza unor preferințe ideologice.
„O țară care își reneagă trecutul nu are viitor”, spunea Alice Voinescu, profesoară de istoria literaturii dramatice la Conservator, o altă mare personalitate prigonită a neamului, cuvinte care ar trebui să ghideze și să-i inspire și pe alții, pentru a-și apăra moștenirea culturală.
Dacă membrii corului „Ion Românu” și ai Filarmonicii „Banatul” ajung să își conteste astăzi părintele spiritual, pe marele compozitor Remus Georgescu, cetățeanul de Onoare al Timișoarei care a dat naștere atâtor creații minunate, numai pentru a face pe placul unui primar, incompatibil, străin de neamul și cultura noastră, înseamnă că își reneagă propriile origini și vor rămâne în istorie ca niște cârpe, ba chiar mai rău, ca hârtia igienică folosită a veneticului USR-ist Dominic Frtiz. E alegere lor.
Suntem siguri că bravii românii din Tronos (video mai sus și în bază) și Corul Madrigal nu se vor coborî la acest nivel, bucurându-ne ca în fiecare an cu aceste două superbe colinde pe muzica marelui compozitor Remus Georgescu:
Ascultați și Corala „Universitas” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Selecțiuni din Concertul de Crăciun susținut la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iași, „Ding dong – Saltă `mpărăteasă sfântă” – compozitor Grigore Cudalbu și „Leru-i, Doamne, ler” și „Ziurel de ziuă” – compozitor Remus Georgescu:
Nu putem să încheiem fără să adăugăm din chemarea maestrului Nicolae Voiculeț urmată de periculoasele versuri „legionare” ale Colindelor lui Radu Gyr preluate din Ziarul Lumina al Patriarhiei Române:
Nicolae Voiculeț: Pe 19 Decembrie, chiar de ziua mea de naștere, voi fi în fața Filarmonicii din Timișoara
„Pentru că ai interzis glasul martirilor din Aiud și Pitești chiar în prag de Crăciun, umilind familia lui Radu Gyr chiar în sala unde nepotul lui este dirijor al Filarmonicii Banatul din Timișoara, și ți-ai permis să calci în picioare sângele vărsat în Decembrie ’89 chiar în locul unde s-a strigat prima dată „Există Dumnezeu!”, cenzurând și interzicând două colinde din programul concertului de Crăciun al Filarmonicii, crezând că vei scăpa neatins, eu Nicolae Voiculeț îți spun și să înțelegi bine: Fritz:
Pe 19 decembrie 2025, chiar de ziua mea de naștere, nu voi fi la masă, nu voi fi acasă. Voi fi în fața Filarmonicii, cu naiul în mână, între foarte mulți români care nu mai acceptă să tacă în fața ta.
Dacă până miercuri, 17 decembrie 2025, ora 12:00, colindele lui Radu Gyr nu sunt repuse în programul oficial, atunci în seara de 19 decembrie Timișoara va cânta în stradă mai tare decât orice orchestră din lume. Nu va fi protest. Va fi slujbă. Va fi adevăratul concert de Crăciun al Timișoarei. Va fi răspunsul unui popor care nu mai îngenunchează niciodată. Și vei auzi fiecare vers pe care ai vrut să-l ștergi răsunând până în biroul tău de la primărie.
Vei auzi „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” până îți crapă geamurile. Pentru că la Timișoara a început libertatea în ’89 și tot la Timișoara se termină jocul tău de-a cenzorul dacă mai îndrăznești să pui mâna pe colindele noastre sfinte.”
Să fim și noi alături de el.
Ziarul Lumina: Colindele lui Radu Gyr
Colindele scrise în închisoare de poetul Radu Gyr, deși au aceeași bucurie a Nașterii Domnului, au în ele și amărăciunea celor care sufereau după gratii pentru convingerile lor religioase. Mai târziu, în anii ´70, aceste colinde scrise într-o perioadă tristă din viața poetului au dat însă naștere și la o situație ciudată, aproape amuzantă. La Facultatea de Teologie din București, la o serbare de Crăciun la care au participat profesorii și alte personalități, au fost invitați și Monica și Demostene Popa, fiica și ginerele lui Radu Gyr, în calitate de membri ai coralei Patriarhiei. Băiețelul lor, Radu Popa (în prezent compozitor, profesor și dirijor al Filarmonicii “Banatul”), avea câțiva anișori atunci. La vremea cuvenită, a ieșit în fața auditoriului, s-a înclinat și a spus: “Voi recita un colind de bunicul Radu Gyr!”… Invitații, în frunte cu patriarhul Justinian Marina, au avut un moment de încremenire absolută, întrucât numele și opera poetului aveau interdicție. Dar nimeni n-a făcut vreun gest de oprire a micuțului recitator, care s-a transformat astfel într-un curajos purtător al mesajului celui oprimat. Audiența s-a bucurat în taină de această reușită, la fel și membrii familiei lui Radu Gyr. (D.Ș.)
Ziurel de ziuă
Tot mai arde cerul sus,
ziurel de ziuă,
peste ieslea lui lisus,
ziurel de ziuă.
Vitleeme, colț de rai,
ziurel de ziuă, îngeri
palizi încă ai?
Ziurel de ziuă.
Alb și fraged Vitleem,
ziurel de ziuă, în ce vis să te mai chem?
Ziurel de ziuă.
Steaua sfântă de Crăciun, ziurel de ziuă,
din ce praf s-o mai adun?
Ziurel de ziuă.
Lacrimi mari pe cer
s-aprind
ziurel de ziuă,
prin tristeți de foc colind,
ziurel de ziuă.
Pentru-nsângeratul mag,
ziurel de ziuă, pune, Doamne, spini pe prag,
ziurel de ziuă.
Și acoperă cu lut,
ziurel de ziuă,
Vitleemul meu pierdut,
ziurel de ziuă.
Colind
A venit și-aici Crăciunul
să ne mângâie surghiunul.
Cade albă nea peste viața mea,
peste suflet ninge.
Cade albă nea
peste viața mea
care-aici se stinge.
Tremură albastre stele
peste dorurile mele. /Dumnezeu de sus
în inimi ne-a pus /pâlpâiri de stele.
Dumnezeu de sus
în inimi ne-a pus /numai lacrimi grele.
Maica Domnului Curată,
ad-o veste minunată! /Înflorește-n prag zâmbetul tău drag /ca o zi cu soare.
Zâmbetul tău drag
îl așteaptă-n prag /cei din închisoare.
Steaua prinde să lucească
peste ieslea-mpărătească.
Și din nou trei magi /varsă din desagi
aur și tămâie. Îngerii de sus
magilor le-au pus /cerul sub călcâie.
Lumea-n cântec se deșteaptă,
pe Mesia îl așteaptă.
Zâmbete cerești
intră pe ferești,
vin în orice casă.
Și în orice gând
arde tremurând
câte-o stea sfioasă.
Numai temnița posacă
a-mpietrit sub promoroacă.
Stăm în bezna grea,
Pentru noi nu-i stea,
Cerul nu s-aprinde.
Pentru osândiți,
Îngerii grăbiți
Nu aduc colinde.
Peste fericiri apuse
Tinde mila ta, Iisuse.
Cei din închisori
te-așteaptă-n zori
să le-aduci lumină.
Cei din închisori
te așteaptă-n zori,
pieptul lor suspină.
O, lisuse Împărate,
iartă lacrimi și păcate!
Vinâ să-nchizi ușor
rănile ce dor,
visul ni-l descuie.
Noi te-om aștepta, /căci pe Crucea Ta stăm bătuți în cuie.
O, brad frumos
0, brad frumos, ce sfânt păreai
În altă sărbătoare…
Mă văd copil, cu păr bălai
Și ochii de cicoare.
Revăd un scump și alb cămin
Și chipul mamei sfinte,
Imagini de Crăciun senin
Mi-apar și azi în minte.
Un brad cu daruri și lumini
În amintiri se-arată,
În vis zâmbește ca un crin
Copilul de altădată.
Azi nu mai vine Moș Crăciun
În noaptea de cenușă.
Ci doar tristețile se-adun
Să-mi plângă lângă ușă.
În frigul temniței mă frâng,
Sub lespezi reci, tăcute,
Împovărat de daruri plâng
În amintiri trecute.
Omătul spulberat de vânt
Se cerne prin zăbrele
Și-mi pare temnița mormânt
Al tinereții mele.
Colind ceresc
Cerul și-a deschis soborul
– Lerui, Doamne, Ler –
și-au pornit cu plugușorul îngerii din cer.
Merg cu plugul de oglindă
și de giuvaer,
toți luceferii colindă
– Lerui, Doamne, Ler –
Patru heruvimi în haine
albe de oier
răspândesc în lume taine
– Lerui, Doamne, Ler –
N-au venit cu grâu la poartă,
ci au rupt din ger
stele mari, ca să le-mpartă,
– Lerui, Doamne, Ler –
Singur tu aștepți în tindă,
suflete stingher,
nesosita lor colindă,
– Lerui, Doamne, Ler –
Nici un înger nu mai vine
fâlfâind mister,
să colinde pentru tine,
– Lerui, Doamne, Ler.
Amin!
sursă: activenews.ro
