Autor: Marius Ghilezan
Atelierele organizate în weekend de către profesorii de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară au demonstrat cât de eficiente sunt relațiile între noile tehnologii și fermierii români.
În cultura pomicolă a USAMV din Cartierul Domenii, am avut privilegiul de a participa la o demonstrație de eficiență, la sfârșitul săptămânii trecute.
Lumea digitală schimbă paradigma în toate domeniile. Agricultura modernă poate fi ajutată de specialiștii IT, care sunt în stare să pună la dispoziția fermierilor, pe bază de abonament, micro-stații meteo, drone și chiar roboți pentru supravegherea culturilor.
Aplicații tehnologice care salvează pierderile. Agricultura digitalizată
Reprezentanții firmei Enten au explicat doctoranzilor USAMV cum o micro-stație meteo, asistată de o aplicație mobilă, poate da o videogramă prin Whatsapp asupra stării de sănătate a mediului și a plantelor dintr-o seră, în timp real. Practic, un inginer horticol, face o analiză și recomandă, de la distanță, tratamentele necesare, în caz de stres.
Sistemul se poate închiria la un preț de 900 de Euro pe an. Decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică, consideră că merită investiția, ținând seama de pierderile care pot apărea din cauze nebănuite.
Practic, legumicultorul poate afla în timp real, chiar și de la depărtare, situația pluviometrică din mediul extern și umiditatea din sere. Pe baza unor senzori, montați în substratul plantei, se pot evidenția și alte elemente nutritive, necesare dezvoltării riguroase a culturii.
În caz de umiditate ridicată, se deschid ferestrele de folie. Sistemul nu lucrează singur. Are nevoie, totuși, de o mână umană, chiar dacă picurarea de apă este asistată de calculator.
La câte pierderi există în lumea legumiculturilor, datorită unor boli neașteptate sau a unor greșeli inerente ale lucrătorilor agricoli, dezvoltarea culturii poate di asistată de specialiști.
Agricultura digitalizată sau cum inginerii tăi pot observa și salva de la distanță
Nu e pentru prima dată când am recomandat, din paginile acestui ziar, angajarea unor ingineri specializați, în stare să prevină eventualele dezastre, să intervină cu soluții practice. Know-how-ul obținut într-o universitate nu poate fi suplinit de nimic altceva.
O altă inovație, demnă de o agricultură digitalizată, a fost prezentată de către Marcel Ionescu de la Agricloud cu roboțelul Teddy. Acesta a salutat asistența cu mânuțele ridicate. “N-are coadă,” a sărit un copil, prezent la demononstrație. “I-o punem noi!,” a replicat prorectorul Stănică.
Drona (care n-are încă nume) nu a putut fi ridicată. Ministerul Apărării Naționale nu a aprobat zborul, din cauza venirii Primei Doamne a SUA, Jill Biden, la București. Aceasta poate avea cel puțin două funcții: să facă analize despre starea de sănătate a culturilor și să împrăștie teleghidat substanțele necesare. Având o asistență digitalizată, distribuie doar în locurile “citite,” ca zone bolnave. Jurnalist fiind, i-am întrebat cât costă asistența digitală? 30-35 de Euro pe an, ca abonament pentru un hectar. La peste o sută de ha costurile se reduc.
Ochii lui Teddy
Ochii lui Teddy citesc spectral. E plin de deosebință, micuțul asistent de culturi. Nu are dușmani. Hoții n-au ce face cu el, dacă-l fură. Nu funcționează în mâini străine.
În altă ordine de idei, lipsa precipitațiilor necesită intervenții inteligente. Costin Hada de la compania israeliană NaanDanJain România a explicat cursanților și doctoranzilor cele două metode de umidificare ale culturilor pomicole, prin picurare sau prin aspersie.
Livada de kiwi are nevoie de umiditate. În ferma USAMV, specialistul a făcut demonstrații cât de eficiente sunt intervențiile asistate și cât de importante sunt respectarea unor reguli.
Pentru că inteligența se îmbină mai mereu plăcut cu frumosul, profesorul Daniela Anca Turdean a arătat studenților și reprezentanților Familiei Regale a României cum din flori de bujor se poate obține magnifica ikebana.
Expoziția de anul acesta de la USAMV s-a făcut sub auspiciile bujorului, floare care trăiește de mii de ani liberă în natura României, înregistrându-se mai multe soiuri în nomenclatorul floral.
Profesorii de la horticultură doresc să constituie o mișcare națională pentru promovarea florii de bujor, ca simbol național. Merită sprijiniți de elitele spirituale ale poporului român. Cât despre politruci, ei n-au timp de repere naționale. Sunt prea ocupați să impună degrabă și deîndată Deciziile Comisiei Europene.
Bujorul, simbol național – o inițiativă integratoare
Câți români au văzut splendoarea din primăvara fiecărui an din Pădurea Plenița, situată la 59 de km de Craiova? Ce minune se ascunde în Pădurea Troianu din Teleorman? Dar în Rezervația naturală Dealul Bujorului din zona Babadag?
Atâtea frumuseți, cuprinse într-un corolar de bogății naturale, fac din România Grădina Maicii Domnului. Totul e să știm când și cu cine jucăm.
Inteligența românească poate înlocui deștept carul traditional, tras de boi. Totul e să nu disperăm. Și să le spunem românilor din diaspora că pot dezvolta acasă, nu printre străini, ferme inteligente, la fel ca dincolo de vise.
Înainte de a vrea o țară ca afară, să revenim ce am fost. Să nu ne pierdem încrederea în școală, în dascăli și în credință!
Vocile lumii
Răzvan Teodorescu
Rector USAMV
“Există posibilitatea de a te dezvolta în agricultură, există modele de afacere pe care să le gestionezi și pe care să le urmezi cu sustenabilitate economică. Trebuie mai mult promovate astfel de exemple pentru a înțelege că se poate. Studenții vor exemple concrete, iar aceste exemple le lipsesc. Învățământul dual trebuie să prindă cât mai mult contur în România pentru că acesta se va potrivi mănușă pentru fermierii, antreprenori care își doresc o resursă umană calificată. Noi în parteneriat cu agentul economic putem oferi acest lucru,” a spus în urmă cu ceva timp, Răzvan Teodorescu, la Forumul Internațional al Marilor Fermieri.
sursa: romanialibera
