Ucraina și Statele Unite conveniseră asupra unui acord privind exploatarea resurselor minerale ucrainene sub masca păcii în țara cu 3 ani de război. Acest pact economic dintre SUA și Ucraina nu a mai avut loc. Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a încheiat fără semnarea acordului planificat privind mineralele rare. Discuțiile, menite să consolideze cooperarea economică și să ofere sprijin Ucrainei în fața agresiunii ruse, au degenerat într-un schimb tensionat de replici.
În timpul întâlnirii de la Casa Albă, Trump l-a acuzat pe Zelenski că „se joacă cu al Treilea Război Mondial” și că nu este „recunoscător” pentru sprijinul american. Tensiunile au escaladat când Zelenski a sugerat ca vicepreședintele JD Vance să viziteze Ucraina pentru a vedea distrugerile cauzate de invazia rusă, propunere care a fost întâmpinată cu ostilitate de Trump.
Tensiunile dintre SUA și Ucraina pot slăbi sprijinul occidental pentru Kiev, ceea ce ar putea afecta echilibrul de securitate în regiunea Mării Negre. România, ca stat NATO și vecină a Ucrainei, ar putea resimți un impact direct.
Politologul Marius Ghincea, cercetător postdoctoral în științele sociale și expert în politici publice la universitatea elvețiană ETH Zurich, a spus, într-un dialog cu Ziare.com, că viitorul relațiilor dintre România și SUA este strâns legat de alegerile prezidențiale din România, iar impactul administrativ al lui Donald Trump se va resimți în funcție de direcțiile politice luate la nivelul Bucureștiului.
Expert: „Pentru Ucraina, acest acord implica un compromis complicat”
Prin parteneriatul cu Volodimir Zelenski, Donald Trump a încercat să demonstreze electoratului său că menține promisiunea de a pune interesele SUA pe primul loc, chiar și în relațiile cu aliați vulnerabili precum Ucraina.
Potrivit politologului Marius Ghincea, acest acord ar fi reprezentat o soluție decentă propusă pentru a lega interesele economice ale SUA de cele ale Ucrainei.
„Pentru Ucraina, acest acord implica un compromis complicat. Trebuia să renunțe la venituri și profituri pentru o parte semnificativă din exploatări viitoare a resurselor naturale pentru beneficii politice și strategice imediate, în prezent. Niciun guvern nu ia o astfel de decizie foarte ușor, cu atât mai puțin unul aflat în război, dar era un compromis necesar pentru a-l îmbuna pe Trump într-o măsură în care să apere, cât de cât, interesele Kievului în relația cu Rusia.
Pentru Trump, acordul era unul tipic populist, în care voia să arate americanilor de rând, a votanților săi, că se ține de cuvânt și pune America și interesele sale, înțelese destul de îngust, pe primul loc. Asta implică și astfel de inițiative exploatative, în care urmărea să obțină profituri de pe urma unui partener precum Ucraina, aflat la ananghie, prins la colț și cu opțiuni foarte limitate. Arată că epoca în care SUA era dispusă să ofere concesii sau beneficii aliaților și partenerilor este pe cale să se încheie, dacă nu s-a încheiat deja”, a spus Marius Ghincea pentru Ziare.com.
Implicațiile pentru România în cazul unei reîmpărțiri a sferelor de influență
O eventuală revenire la sferele de influență, în contextul unei replieri a SUA, ar avea implicații majore pentru România și regiunea Europei de Est. Deși nu există indicii clare privind o retragere a forțelor americane, o reorientare a acestora spre Asia ar putea afecta arhitectura de securitate europeană, consideră politologul Marius Ghincea.
„În cazul ipotetic al revenirii la logica sferelor de influență — care nu este în interesul SUA sau al Europei — implicațiile pentru România ar fi severe și vor depinde de unde cade noua „cortină de fier”. În acest moment nu avem motive să credem că vom avea parte de o retragere a tuturor forțelor sau a intereselor americane din Europa, ci mai degrabă de o repliere a unei părți semnificative a forțelor americane către Asia, urmând să fie înlocuite de capabilități și forțe europene — în funcție de cum va reuși Europa să se pregătească militar.
Pentru a înțelege ce implică o potențială repliere a forțelor convenționale americane din Europa, trebuie să înțelegem ce funcții joacă SUA în arhitectura de securitate din Europa. Sunt trei astfel de funcții importante: o funcție logistică, pentru că SUA este sigura care are capabilități logistice semnificative pentru operațiuni militare pe distanțe lungi și restul aliaților se bazează de această capacitate logistică. Va fi dificil pentru europeni să înlocuiască această funcție logistică pe termen scurt și mediu, motiv pentru care prim-ministrul britanic a cerut ca SUA să își mențină rolul logistic chiar și în cazul unei potențiale replieri a forțelor americane.
A doua funcție jucată de prezența SUA este legată de credibilizarea descurajării Rusiei, atât din punct de vedere convențional cât și nuclear. În acest moment nu vorbim de o retragere a umbrelei nucleare americane, dar vorbim, într-adevăr, de o repliere a capacităților convenționale, care are implicații imediate asupra capacității de descurajare convențională. Europa nu are capacitatea de a compensa această funcție de credibilizare a descurajării, pentru simplul fapt că nu avem în acest moment suficiente capabilități convenționale care să funcționeze unitar. De aceea este important ca europenii să îi convingă pe americani ca orice repliere a forțelor convenționale să aibă loc pe termen mai lung, undeva la 10-15 ani, timp în care Europa să își dezvolte propriile forțe care să le substituie pe cele americane. Pentru asta avem nevoie de voință politică și de fonduri mai mari pentru apărare.
A treia funcție, una coordonativă. Ține de capacitatea SUA de a juca un rol de lider politic în NATO. Europenii au dovedit că nu se pot coordona în sfera securității și apărării fără SUA la masă. Fără americani, europenii nu ajung ușor la consens, se ceartă constant, iar America este singura țară care poate să îi aducă pe toți la masă și să lucreze împreună. Ori este deja evident că Trump nu mai vrea să joace acest rol, ceea ce duce la o nevoie urgentă de a găsi un substitut pentru această funcție de coordonare politică și strategică. Însă nu avem, în acest moment, nicio cale credibilă pentru a substitui această funcție coordonativă, din păcate. Rămâne de văzut dacă o trilaterală UK-Franța-Germania va reuși să suplinească această funcție jucată de SUA până în acest moment”, a explicat Marius Ghincea pentru Ziare.com.
Ce relații se întrevăd între România și SUA după preluarea puterii de către administrația Trump
În contextul actual marcat de schimbări politice internaționale, relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii (SUA) ar putea cunoaște o transformare semnificativă, în funcție de evoluțiile politice interne din România. După preluarea puterii de către administrația Trump, specialistul Marius Ghincea a subliniat câteva posibile direcții în care vor evolua aceste relații, în funcție de câștigătorul alegerilor prezidențiale de la București.
„În viitorul apropiat, relațiile dintre SUA și România vor depinde mai degrabă de cine câștigă alegerile prezidențiale la București. Dacă Călin Georgescu ajunge președinte, viziunea de politică a acestuia ne face să credem că va urmări să „diversifice” politica externă, să renunțe la trinitatea strategică care definește politica externă românească—parteneriatul cu SUA, integrarea în UE, apartenența la NATO—și să adopte o strategie de hedging în politica externă, în sensul în care va dori să joace și cu Moscova sau cu Beijing-ul pentru a maximiza beneficiile pentru propria lui viziune de politică externă. Asta va duce, cel mai probabil, la o înrăutățire a relațiilor cu SUA și la adoptarea unei abordări tranzacționale, precum cea avută de Ungaria sau Serbia.
Dacă un candidat pro-european câștigă alegerile, atunci nu se întrevăd schimbări semnificative în relațiile bilaterale. Impactul alegerii lui Trump va fi mai degrabă indirect, în acest scenariu, prin efectele negative sau pozitive asociate cu dinamica relațiilor dintre Bruxelles și Washington și a evoluțiilor strategice legate de Ucraina și Marea Neagră”, a afirmat Marius Ghincea pentru Ziare.com.
Ce arată mesajele și criticile oamenilor lui Trump privind anularea alegerilor din România
România a primit în ultima vreme mesaje și critici din partea unor persoane asociate cu administrația Trump privind anularea alegerilor. Analistul în politică externă Marius Ghincea a vorbit și despre impactul acestora asupra relațiilor dintre România și Statele Unite, punctând că, deși mesajele din online venite dinspre susținători ai președintelui american Donald Trump ar putea atrage atenția, ele nu vor influența semnificativ relațiile instituționale și bilaterale între cele două țări.
„Nu cred că mesajele din online a unor indivizi asociați cu administrația Trump afectează direct relațiile instituționale, bilaterale dintre SUA și România. Însă vedem o interconectare și un sprijin reciproc între rețelele partizane MAGA din SUA cu cele de extremă dreapta din România, pe baza similitudinii de ideologie și valori. Însă cred că exagerăm implicațiile strategice ale acestor mesaje, iar acestea vor dispărea, cel mai probabil, după ce alegerile prezidențiale se vor fi finalizat”, a mai spus expertul Marius Ghincea pentru Ziare.com.
sursă: ziare.com
M Ghincea spune multe prostii… Noi am văzut că Trump are aceeași orientare cu J D Vance, am văzut cum l-au executat pe actorașul grăbit să-i biruie, deci cum poți tu, M Ghincea să spui că declarațiile din online ale lui J D Vance, ori Musk nu afectează relația România – SUA, ce ai băut? Chiar v-ați băut mințile toți?
Collin George Președinte acum, sau vom fi iar perdanți ca la Malta și Yalta. Pricepeți de ce UDMR susține progresiști în România? Ca să ne termine!