În cadrul emisiunii „Lumea-i cum este”, realizată de Roxana Istudor la Gold FM, a fost amintit stadiul proiectului realizării unei capacități proprii de apărare a Uniunii Europene.
Statele membre nu cad de acord (nici) pe tema acestui proiect, atât de drag președintelui Franței, Emmanuel Macron. Concret, cu toate presiunile Parisului, de zece ani nu se realizează consensul pe această temă.
O recentă reuniune s-a „dezumflat” până la forma unei cine informale, nu au fost luate decizii și nu au fost adoptate documente oficiale. Iată și câteva: președintele Consiliului European, Charles Michel, afirmă ambiguu că Uniunea este „angajată să lucreze cu aliații noștri și cu partenerii noștri, în special cu SUA și în cadrul NATO, care este piatra de temelie a securității noastre”. În aceeași declarație, a întors-o: „Ne-am angajat să ne consolidăm punctele forte și reziliența, prin reducerea dependențelor noastre critice. Pentru a deveni mai eficientă pe scena internațională, UE trebuie să își mărească propria capacitate de a acționa autonom”. Șeful diplomației europene, Joseph Borrell, a fost însărcinat să prezinte un proiect preliminar al unei așa-numite „Busole strategice”, noul document al viitoarei strategii militare a Uniunii, în luna noiembrie.
Ce se află în spatele pomposului nume al viitoarei strategii? Poziția președintelui Franței, foarte asemănătoare, în această direcție, cu faimosul dicton al lui Donald Trump, adică „France first”.
Mai precis, deși Europa „poate lucra cu bună-credință împreună cu partenerii săi istorici și aliații, ea trebuie să-și urmărească independența și suveranitatea”, susține Macron. Doar că
unele state membre sunt îngrijorate de faptul că președintele Franței ar putea merge prea departe în încercările sale de a elimina SUA din tabloul independenței militare a Uniunii. Concret, presa internațională citează diplomați europeni care afirmă răspicat că acest „Europa întâi” s-ar putea transforma foarte ușor în „cumpărați marfă franțuzească”. În același timp, sunt foarte alertate și cele mai multe state membre din Europa de Est care se bazează pe NATO pentru securitatea lor.
Președinte Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al Apărării în Germania, a fost la fel de… edificatoare: în discursul său despre starea Uniunii a lansat ideea unei o apărări europene mai puternice, dar în același timp s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o nouă declarație comună UE-NATO, care va fi prezentată înainte de sfârșitul acestui an. Și asta pentru că Stoltenberg și-a exprimat în repetate rânduri scepticismul cu privire la o strategie autonomă de apărare a UE. Pe șleau, secretarul general al NATO vede acest demers ca unul ce va duce la disensiuni în interiorul Alianței Nord-Atlantice şi la divizarea Europei.
