Administrația Trump a decis să elimine finanțarea unor programe de instruire și echipare militară pentru țările est-europene aflate la granița cu Rusia. Oficialii europeni avertizează că reducerea sprijinului american va afecta securitatea NATO și pregătirea armatelor aliate în fața unei eventuale invazii rusești.
Statele Unite vor elimina treptat programele de asistență în materie de securitate destinate armatelor din estul Europei, aflate în prima linie a confruntării cu Rusia.
Potrivit Financial Times, Pentagonul a informat diplomații europeni că nu va mai finanța programele de instruire și echipare militară prin mecanismul cunoscut sub numele de „secțiunea 333”.
Decizia vine în contextul presiunilor președintelui Donald Trump asupra țărilor europene de a-și majora cheltuielile de apărare. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026, însă administrația nu a solicitat sume suplimentare.
Un oficial al Casei Albe a precizat că măsura respectă ordinul executiv semnat de Trump în prima zi de mandat.
„Această acțiune a fost coordonată cu țările europene, în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul de lungă durată al președintelui pe asigurarea faptului că Europa își asumă mai multă responsabilitate pentru propria apărare”, a explicat acesta.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a criticat decizia, catalogând-o drept „o greșeală”.
„Nu are niciun sens să subminăm pregătirea pentru apărare a aliaţilor noştri în acelaşi timp în care le cerem să îşi intensifice propriile capacităţi, iar acest lucru pune în pericol trupele americane atunci când reducem antrenamentul soldaţilor aliaţi alături de care ar lupta”, a declarat ea.
România și țările baltice, principalele țări vizate de tăierile lui Trump
Sub presiunea Washingtonului, aliații NATO au convenit în iunie să crească bugetele militare la 5% din PIB.
Reducerea programului de peste 1 miliard de dolari ar putea tăia câteva sute de milioane din fondurile direcționate spre statele baltice și alte țări de pe frontiera estică a alianței, precum România sau Polonia.
Între 2018 și 2022, aceste programe au alocat Europei 1,6 miliarde de dolari, dintre care aproape 30% au mers către Estonia, Letonia și Lituania.
Îngrijorare în cancelariile europene
Diplomați europeni citați de FT au spus că măsura a surprins guvernele și „provoacă multă îngrijorare și incertitudine”. Unele capitale analizează dacă pot compensa cu fonduri interne pierderea, însă există temeri că securitatea europeană va fi afectată.
„Dacă vor fi duri, atunci vor exista implicații majore. NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare era direcționată prin alianță”, a avertizat un diplomat.
Programul separat de Finanțare Militară Externă al SUA, prin care sunt cumpărate echipamente majore precum avioane și tancuri, nu va fi afectat de aceste reduceri.
Totuși, experții militari atrag atenția că statele baltice, în special, vor resimți puternic pierderea sprijinului american.
„Întreaga idee este de a le face capabile să se apere singure”, a spus amiralul american în retragere Mark Montgomery.
sursă: gandul.ro
