La București a căzut azi o bombă ale cărei implicații riscă să fie inimaginabil mai mari decît par: România a interzis accesul în țară pentru trei cetățeni moldoveni, acționînd totodată pentru interdicția pe tot spațiul Schengen. Măsura a circulat inițial pe surse, apoi a fost confirmată de un anunț de trei rînduri și jumătate pe siteul MAE, apoi a venit o completare de un rînd și atît. Respectivii cetățeni nu sunt oricine, ci au backgrounduri foarte solide, plus că au ceva comun: opoziția față de Maia Sandu și PAS. Dacă nu apar dovezi solide care să susțină decizia autorităților, se poate contura ipoteza că Bruxellesul se implică în alegerile parlamentare din Moldova, în favoarea Maiei Sandu, cu mîna României. O a doua mare implicare ocultă după anularea alegerilor de la noi.
”Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie” a scris MAE, azi, pe siteul oficial.
Cîteva ore mai tîrziu, a adăugat și ”Măsura este o interdicție de acces în spațiul Schengen”.
Mass-media vorbește de o interdicție pe 5 ani, dar nu există confirmare oficială.
Presa din Moldova a dezvăluit și numele celorlalți doi interziși: Vasile Tarlev și Natalia Morari.
Un comunicat atît de lapidar în cazul unor persoane cu mare greutate e mai mult decît suspect.
Amintește de ”concizia” deciziei CCR de anulare a alegerilor.
Ion Ceban e primarul Chișinăului, al doilea ales ca număr de voturi după președinte.
Vasile Tarlev este prim-ministrul Moldovei cu cel mai lungat mandat de după căderea comunismului: 7 ani.
Natalia Morari e cea mai cunoscută ziaristă de investigații din Moldova, dezvăluirile grele despre regimul lui Putin aducîndu-i statutul de persoană indezirabilă în Rusia. Acum, și în România, nu-i așa?
Toți trei sunt opozanți ai Maiei Sandu. Tarlev și Morari i-au fost contracandidați la alegerile prezidențiale de anul trecut.
Ceban e parte a marii alianței Blocul Alternativa, compus din patru partide declarat pro-europene, care amenință în toamnă hegemonia PAS. Tarlev are propriul partid, „Viitorul Moldovei” și e și președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova. Zilele trecute a conferențiat la Constanța.
Cei trei nu sunt niscaiva refugiați sirieni sau de altă origine să fie aruncați de la porțile țării ca niște măsele stricate.
Autoritățile de la București nu au specificat nici ce tip exact de sancțiune li s-a aplicat celor trei, conform legii.
Legislația de la noi are două tipuri de blocări: nepermiterea intrării ori declararea indezirabilității.
OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România spune ce i s-ar putea aplica lotului Ceban:
Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă:
– prezintă pericol pentru apărarea și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică.
– sunt semnalați de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului că finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism.
– există indicii că fac parte din grupuri infracționale organizate cu caracter transnațional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri.
– există motive serioase să se considere că au săvîrșit sau au participat la săvîrșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanității, prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.
– au săvîrșit, cu intenție, pe teritoriul României ori în străinătate, infracțiuni pentru care li s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani.
– au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alți străini.
– au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României.
– suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătății.
Ultimele 4 puncte e exclus să li se poată aplica. Restul situațiilor se referă, însă, la potențiale fapte extrem de grave.
Respectivele măsuri pot fi luate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră sau de Oficiul Român pentru Imigrări, se motivează și se comunică imediat persoanei în cauză. Cei trei nu au primit vreo motivare în cursul zilei de azi.
A doua modalitate, declararea ca indezirabili, este la fel de gravă și se dispune împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică.
Doar că pentru indezirabilitate e nevoie de decizie a Curții de Apel București, la sesizarea Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța la propunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor pomenite mai sus.
Decizia poate fi contestată în justiție, procedura fiind una de durată.
Nu avem cunoștință de vreo asemenea acțiune în instanță.
Știm doar că în aprilie, Curtea de apel București i-a respins lui Ceban cererea de obținere a cetățeniei române, recursul fiind programat pentru decembrie.
Statul român poate face și altceva, anume să introducă o semnalare în Sistemul de informații Schengen în scopul refuzului intrării peste tot și judecînd după comunicatul MAE, care poartă numele ”precizare de presă”, de parcă ar fi fost un fel de mică erată, asta a și făcut. Altfel spus, România a semnalat către restul de 30 de state membre Schengen (din care fac parte și state non-UE) că lotul Ceban ar trebui blocat pe teritoriile tuturor respectivelor state.
De ce spunem că decizia de azi poate avea implicații imense, nu doar ținînd de alegerile din Moldova.
Unul ar fi că din acest moment, statul român e obligat să întrerupă orice relații cu administrația capitalei Moldovei, de orice natură. Nu poți colabora cu o administrație condusă de unul care îți periclitează siguranța națională, pentru că ar fi vorba de trădare.
Ori, legăturile oficiale dintre statul român și Primăria Chișinău sunt solide și se manifestă printr-o serie de acorduri, proiecte comune, finanțări și cooperări în diverse domenii, reflectînd legăturile istorice, culturale și lingvistice dintre România și Moldova. Relații facilitate atît la nivel guvernamental, cît și prin colaborări directe între autoritățile locale din România și Primăria Chișinău.
Spre exemplu, sub conducerea lui Nicușor Dan, primăria București a susținut proiecte de infrastructură și schimburi culturale. Primării din Cluj-Napoca, Iași și Timișoara au colaborat cu primăria Chișinău pentru proiecte de modernizare urbană, schimburi de experiență în administrație locală și promovarea turismului. Primăria Chișinău este înfrățită oficial cu primăria București, înfrățire care datează din perioada post-independență a Moldovei și a fost consolidată prin vizite reciproce ale primarilor.
Anul trecut, Chișinău a fost declarat „oraș al accesibilității”, iar Primăria a colaborat cu parteneri din România pentru a implementa proiecte de incluziune socială, inspirate de modelele din București și alte orașe românești.
Al doilea aspect e chiar exploziv.
Refuzul acordării cetățeniei române lui Ceban, ca și decizia de azi, trimit cu gîndul că, teoretic cel puțin, autoritățile de la București au de mai multă vreme informații despre activități ori planuri ale lui Ceban care pot periclita siguranța național a unei țări membre NATO și UE.
Centru Român de Politici Europene (CRPE) a elaborat nu demult un raport despre conexiunile extrem de solide ale lui Ceban cu politicienii din România.
”Ceban este probabil liderul moldovean cu care primarii, președinții de consilii județene, miniștrii sau șefii de partide din România se întîlnesc cel mai des. 2022 a însemnat zeci de întîlniri cu lideri politici din România, cu precădere ai PSD, dar și membri importanți ai PNL și USR. Am reușit să identificăm cel puțin 30 de întîlniri cu lideri politici din România, dintre care 12 cu reprezentanți PSD, 8 cu PNL, 5 cu USR, 5 cu reprezentanți de la alte partide politice sau neafiliați (dar toți apropiați de PSD). Ceban participă la evenimente culturale și concerte în România, ține discursuri, iar Chișinăul chiar co-finanțează evenimente vizibile din România(…) Ion Ceban caută cît mai mult suport în România sau alte state europene pentru a se pregăti de alegerile locale din 2023 și, cel mai probabil, și de cele parlamentare și prezidențiale. El exploatează intern orice finanțare primită, poză sau eveniment din România pentru a convinge un electorat indecis, care nu a fost convins sau este nemulțumit de Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu, de faptul că nu este de fapt un politician cu discurs pro-rus, ci este un moderat, care poate să nu antagonizeze nici una dintre tabere, dar care va menține linia pro-europeană a Republicii Moldova” se arată în document.
În ultimii 2-3 ani, Ceban s-a întîlnit cu numeroși lideri politici din România, în special ai PSD. Din documentarea CRPE, Ion Ceban a avut cel puțin 30 de întîlniri cu lideri politici din România, fie ei șefi de partide, primari, șefi de consilii județene sau miniștri. Din aceste întîlniri, 12 au fost cu reprezentanți PSD, 8 cu reprezentanți PNL, 5 cu reprezentanți USR, una cu primarul independent de la Tîrgu-Mureș, una cu Cristian Popescu Piedone, una cu un reprezentant Pro-România, și două cu Robert Negoiță. Din 5 întîlniri cu reprezentanții USR, 4 au fost cu primarul Alba-Iulia, Gabriel Pleșa. Cu unii dintre aceștia, precum liderul PSD, Marcel Ciolacu, lideri social-democrați din Neamț sau Buzău, lideri PNL din Petroșani sau chiar primarul USR din Alba Iulia, Ion Ceban s-a întîlnit de mai multe ori. Ceban s-a întîlnit cu Marcel Ciolacu, Vasile Dîncu, Dumitru Buzatu, Costel Alexe, Emil Boc, Doina Fedorovici, cu președintele FRF Răzvan Burleanu, Alexandru Rafila, Hubert Thuma, Daniel Băluță, Ciprian Ciucu, Constantin Toma, Mihai Chirica, și cu mulți alții.
Nu mai vorbim cîte contacte cu liderii de la București a avut și Vasile Tarlev în cei șapte ani cît a condus guvernul Moldovei.
Dacă Ceban s-a văzut într-o perioadă foarte recentă cu actualul președinte al țării, Nicușor Dan, cu premierul Marcel Ciolacu și cu atîția alți lideri, înseamnă că aceștia au fost în contact cu un personaj suficient de periculos încît să amenințe securitatea României și să fie nevoie de o măsură extrem de drastică, aceea de interzicere a sa în tot spațiul Schengen.
Și ar fi de bun simț să ne întrebăm ce au știut exact serviciile de la noi despre activitățile periculoase ale lui Ceban, dacă și ce informări au transmis în timp.
Și dacă nu cumva toți aceștia nu ar trebui luați la întrebări de DIICOT. (Bogdan Tiberiu Iacob)
sursă: inpolitics.ro
